Alianța pentru Unirea Românilor

Policy topics Alianța pentru Unirea Românilor is active on

What Alianța pentru Unirea Românilor has said (60)

• 2026-08-08 “Sorin Muncaciu (deputat AUR): "România a ajuns colonia energetică a regiunii! Vindem ieftin, cumpărăm scump și ne pregătim să oprim economia" — Deputatul AUR Sorin Muncaciu acuză guvernarea PSD, PNL, USR și UDMR că a transformat România, dintr-o țară cu resurse energetice importante, într-una care vinde energie ieftin, o cumpără înapoi la prețuri de până la șapte ori mai mari și riscă acum să restricționeze consumul industriei. Parlamentarul avertizează că lipsa capacităților de stocare și a investițiilor pune în pericol producția, investițiile și locurile de muncă, deși România dispune de resursele necesare pentru a-și asigura independențan energetică. "România a ajuns într-o situație revoltătoare! Am vândut energie electrică ieftină către Bulgaria atunci când aveam surplus de producție. Câteva ore mai târziu, am cumpărat energie de la aceeași Bulgarie la prețuri de până la șapte ori mai mari. De ce? Pentru că România nu are suficiente capacități de stocare a energiei, iar Guvernul a ratat, ani la rând, investițiile necesare. În timp ce alții au profitat și au făcut bani, România a pierdut milioane de euro. Iar acum vine o nouă veste îngrijorătoare: Guvernul a adoptat o hotărâre prin care, în caz de deficit energetic, Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori între orele 19:00 și 23:00. Ni se spune că populația nu va fi afectată. Dar cine apără economia României? Dacă limitezi consumul marilor fabrici și al marilor consumatori industriali, limitezi producția. Dacă limitezi producția, afectezi economia. Dacă afectezi economia, pui în pericol investițiile și locurile de muncă ale românilor. România are gaze, hidrocentrale, energie nucleară și un potențial uriaș în sectorul energetic. Ceea ce lipsește nu sunt resursele. Lipsește competența. AUR susține investiții urgente în: – capacități de stocare a energiei; – noi capacități de producție; – protejarea interesului energetic național. Nu putem accepta ca România să vândă energie ieftin altora, să o cumpere înapoi la suprapreț și, în final, să ajungă să își restricționeze propria economie. România trebuie să fie independentă energetic, nu dependentă de deciziile și de piața altora!", a declarat deputatul AUR Sorin Muncaciu. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-08 “CÄtÄlin Silegeanu (senator AUR): âNe înlocuim muncitorii ca sÄ pÄstrÄm salariile mici pentru româniâ — Senatorul CÄtÄlin Silegeanu afirmÄ cÄ România îÈi acoperÄ deficitul de forÈÄ de muncÄ prin import de lucrÄtori din afara Uniunii Europene, în loc sÄ corecteze salariile, condiÈiile de lucru Èi lipsa serviciilor care îi Èin pe români departe de anumite locuri de muncÄ. Un document transmis acestuia de Ministerul Muncii aratÄ cÄ numÄrul contractelor active ale cetÄÈenilor non-UE a crescut de la 57.667 în 2021 la 176.394 în mai 2026. MÄsura este prezentatÄ drept âsoluÈie pentru a compensa deficitul de pe piaÈa internÄâ. âRÄspunsul Ministerului Muncii la interpelarea mea dezvÄluie una dintre cele mai tulburÄtoare rÄsturnÄri ale economiei româneÈti. InstituÈia admite cÄ locurile de muncÄ rÄmân neocupate din cauza salariilor sub aÈteptÄri, a condiÈiilor precare, a distanÈelor pânÄ la serviciu Èi a veniturilor mai bune din Occident. Când oamenii se împuÈineazÄ, angajatorii ar trebui sÄ plÄteascÄ mai bine, sÄ facÄ programul suportabil Èi sÄ investeascÄ Ã®n utilaje, calificare Èi productivitate. Guvernul le-a oferit însÄ o scurtÄturÄâ, declarÄ CÄtÄlin Silegeanu. Cele mai multe contracte active ale cetÄÈenilor non-UE se regÄsesc în construcÈii, industria prelucrÄtoare, hoteluri Èi restaurante, comerÈ, servicii administrative Èi suport, transport Èi depozitare. Ãn funcÈie de cetÄÈenie, primele poziÈii sunt ocupate de Nepal, Sri Lanka, India, Turcia, Republica Moldova, Ucraina Èi Bangladesh. âPentru 2026, Guvernul a aprobat încÄ 90.000 de lucrÄtori din afara Uniunii Europene, cu posibilitatea suplimentÄrii contingentului. I-a fost mai uÈor sÄ deschidÄ porÈile recrutÄrii externe decât sÄ asigure transport pentru navetiÈti, creÈe, formare profesionalÄ, locuinÈe de serviciu, mobilitate între judeÈe Èi stimulente fiscale coerente pentru angajarea populaÈiei inactiveâ, afirmÄ CÄtÄlin Silegeanu. Potrivit parlamentarului, imigraÈia economicÄ a României se concentreazÄ pe treapta cea mai grea Èi mai slab plÄtitÄ a pieÈei, âacolo unde românii au încetat sÄ mai accepte o leafÄ care îi Èine sÄraci chiar Èi atunci când muncescâ. âContractele active ale cetÄÈenilor din afara UE au crescut de la 57.667 în 2021 la 176.394 în mai 2026, o creÈtere de 206%, ceea ce înseamnÄ o triplare în mai puÈin de cinci ani. Èase sectoare strâng 149.071 de contracte, adicÄ 84,5% din total: construcÈiile au 35.061, industria prelucrÄtoare 34.943, hotelurile Èi restaurantele 24.053, comerÈul 21.831, serviciile administrative Èi de suport 17.309, iar transportul Èi depozitarea 15.874. ImportÄm forÈÄ de muncÄ ieftinÄ cel mai frecvent ca manipulant de mÄrfuri, ajutor de bucÄtar, muncitor necalificat, curier, spÄlÄtor de vase, ambalator Èi personal de curÄÈenieâ, precizeazÄ CÄtÄlin Silegeanu. Ãn privinÈa mobilitÄÈii românilor spre alte state, Ministerul Muncii aratÄ cÄ nu poate stabili dimensiunea exactÄ a plecÄrilor în spaÈiul european, deoarece cetÄÈenii români beneficiazÄ de libera circulaÈie Èi nu au obligaÈia sÄ se înregistreze la ieÈirea din ÈarÄ sau la intrarea într-un alt stat membru. âAÈa ajung românii striviÈi între un stat care le reteazÄ salariul prin taxe Èi angajatori siliÈi sÄ-Èi apere marjele când sunt încÄrcaÈi permanent cu noi costuri. Fiscalitatea absurdÄ perpetuatÄ Èi chiar agravatÄ de guverne vor conduce, mai devreme sau mai târziu, la o ÈarÄ unde vor mai munci doar strÄinii care fug de rÄzboi Èi foameteâ, mai declarÄ CÄtÄlin Silegeanu.”
• 2026-08-08 “Niculina Stelea (senator AUR): âNu vÄ mai ascundeÈi în spatele ratingului Moodyâs, românii simt criza în fiecare ziâ — Senatoarea AUR Niculina Stelea atrage atenÈia cÄ reconfirmarea ratingului de ÈarÄ nu poate fi prezentatÄ drept o dovadÄ cÄ economia României merge bine, în condiÈiile în care perspectivele rÄmân negative, taxele au crescut, inflaÈia este ridicatÄ, consumul scade, iar economia traverseazÄ o perioadÄ de contracÈie. Senatorul avertizeazÄ cÄ instalarea unui Guvern condus de Alexandru Nazare ar reprezenta continuarea aceleiaÈi politici fiscal-bugetare Èi susÈine cÄ AUR nu va vota o asemenea formulÄ. âAgenÈia de rating Moodyâs a reconfirmat ratingul de ÈarÄ (Baa3) pentru România. Acest lucru i-a fÄcut pe politicienii Puterii sÄ manifeste în spaÈiul public un optimism absolut nejustificat. Pe de o parte, perspectivele sunt negative Èi sunt marcate de o contracÈie economicÄ Ã®n 2026. Pe de altÄ parte, e totuÈi tragi-comic ca, în ultimul an, sÄ se fi mÄrit atât de tare taxele Èi impozitele, iar balanÈa sÄ nu se miÈte deloc spre pozitiv. Cum sÄ spuneÈi voi, NicuÈor Dan, Ilie Bolojan sau Alexandru Nazare, cÄ lucrurile merg spre bine în condiÈiile în care euro a crescut la 5,25 lei, inflaÈia e la 10,9%, avem trei trimestre consecutive de contracÈie economicÄ, avem 11 luni consecutive de scÄdere a consumului, Èomajul e Èi el în creÈtere (6,5% faÈÄ de 6%), nu avem Guvern de peste trei luni, suntem în pas de blackout energetic, PNRR-ul e o catastrofÄ, iar banii din SAFE luaÈi împrumut în afara ÈÄrii cÄtre Rheinmetall, iar dobânzile la împrumuturi au depÄÈit din nou 7% anual? Sincer, nu vreau sÄ jignesc pe nimeni, dar trebuie sÄ fii naiv sÄ nu vezi cÄ situaÈia în România s-a degradat teribil dupÄ alegerea lui NicuÈor Dan în funcÈia de PreÈedinte Èi instalarea lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului. Ceea ce nu înÈeleg cei care conduc Èara spre dezastru este cÄ propaganda nu-i mai ajutÄ. Cu cât presa plÄtitÄ din banii românilor împinge acest narativ aflat în contrast evident cu realitatea obiectivÄ, cu atât oamenii se frustreazÄ mai tare. Când spui cÄ negrul e alb, propaganda nu te mai ajutÄ. Ea nu face decât sÄ evidenÈieze falsul Èi lipsa de soluÈii. Ãn final, aÈ vrea sÄ mai fac un comentariu politic. Aud tot mai des cÄ se pregÄteÈte instalarea unui Guvern condus de actualul ministru de FinanÈe, Alexandru Nazare. Este cel care a pus în operÄ strategia fiscal-bugetarÄ falimentarÄ a lui Ilie Bolojan. Ar fi, practic, o continuare pe aceastÄ linie distructivÄ pentru ÈarÄ. Evident cÄ AUR nu va vota niciodatÄ aÈa ceva Èi considerÄm cÄ o astfel de formulÄ este garanÈia prÄbuÈirii în abis. DacÄ PSD va sprijini o asemenea formulÄ, atunci ar fi normal Èi firesc sÄ disparÄâ, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.”
• 2026-08-08 “Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): "Banii românilor nu sunt pușculița Guvernului Bolojan. Curtea de Conturi trebuie să verifice cheltuielile pentru Strategia privind biodiversitatea" — Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză Guvernul Bolojan de risipirea și politizarea banilor publici, după ce Ministerul Mediului, condus în prezent de Diana Buzoianu și anterior de reprezentanți ai PNL, precum Mircea Fechet, a plătit firme private pentru elaborarea Strategiei privind biodiversitatea, deși dispune de o structură proprie de specialitate. Senatorul cere Curții de Conturi să verifice legalitatea și oportunitatea acestor cheltuieli și modul în care documentul plătit din bani publici a ajuns proiect de lege depus de Diana Buzoianu. "Risipirea banilor publici și politizarea cheltuielilor publice de către Guvernul Bolojan pot fi ușor exemplificate. Punem pariu, pe baze statistice, că nimeni de la Curtea de Conturi nu ar avea curaj să verifice așa ceva? Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorțiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deși în minister există o direcție pentru biodiversitate, direcție în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici. Angajații ministerului sunt, se presupune, mult mai calificați decât niște firme private să scrie o strategie guvernamentală, mai ales că ei sunt sursa tuturor datelor pe care se bazează strategia respectivă. Ei bine, strategia plătită de minister din bani publici a fost depusă ca proiect de lege de către deputatul Diana Buzoianu, care este și ministrul interimar al Mediului. Asta în ciuda faptului că deputatul respectiv beneficiază de o sumă de bani publici pentru funcționarea cabinetului parlamentar, sumă din care deputații își pot plăti consilieri sau pot cumpăra servicii de consultanță. Iată două întrebări pentru Guvernul Bolojan și pentru Curtea de Conturi privind moralitatea, oportunitatea și legalitatea unor cheltuieli din bani publici: 1. De ce plătesc ministerele contracte unor firme private pentru a elabora documente care reprezintă îndatoriri de serviciu ale unor salariați din aceste ministere? 2. Este legal ca un deputat să își însușească un document pentru care statul a plătit bani pentru a avea altă destinație?", a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-07 “Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): "De la contractul secret cu Pfizer la blocarea fondurilor ROMATSA: românii plătesc pentru eșecul și lipsa de asumare a PSD-PNL-USR-UDMR" — Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea acuză Comisia Europeană și autoritățile române că au transformat România în țapul ispășitor al contractului controversat cu Pfizer, după ce compania a trecut la executarea silită prin blocarea fondurilor ROMATSA. Gheorghe Piperea susține că România nu ar fi trebuit să ajungă în această situație dacă autoritățile și-ar fi apărat corect interesele și ar fi pus sub semnul întrebării contractul negociat la nivelul Comisiei Europene. "Arogându-și competențe pe care nu le are conform Tratatelor Uniunii Europene, Comisia Europeană și-a asumat negocierea centralizată a contractelor cu producătorii de vaccinuri. Comisia Europeană a încălcat principiul subsidiarității, care guvernează competențele partajate ale Comisiei și ale statelor membre. Politica sanitară este în competența statelor membre, iar nu a Comisiei. Statele membre pot fi sprijinite în aceste politici sanitare, iar nu înlocuite de Comisie. Așadar, contractele de achiziție centralizată de vaccinuri, negociate de UE, nu ar fi trebuit să existe. În urma acestei "negocieri" centralizate, impuse ilegal de Comisia Europeană, statele membre au primit doar sarcina de a plăti și recepționa vaccinurile, pe care să le administreze populației și, eventual, să le stocheze. De asemenea, statele membre au primit sarcina de a nu da în judecată producătorii pentru daunele cauzate de vaccinuri (ceea ce e contrar legislației europene care, spre deosebire de legislația SUA, nu conferă imunitate juridică producătorilor de vaccinuri de urgență). Deci, România, ca și celelalte state membre, a primit doar obligații și răspunderi, iar nu și drepturi. Procesul Pfizer versus România nu ar fi trebuit să existe. De vreme ce contractul a fost negociat de Comisia Europeană pentru statele membre, înseamnă că nu România ar fi trebuit acționată în judecată de Pfizer, ci Comisia Europeană. Dacă a fost vorba de mandat, atunci Comisia Europeană și-a depășit limitele mandatului, făcând ca acel contract care vizează România să fie inopozabil României. Dacă un astfel de proces contra Comisiei Europene s-ar fi demarat de către Pfizer, s-ar fi putut observa că grupul foarte restrâns de persoane care au negociat (Ursula von der Leyen, personal, plus doi-trei directori anonimi din autoritatea europeană a medicamentelor) nu aveau nici competența, nici mandatul de a angaja statele membre la plăți către producătorii de vaccinuri de peste 78 de miliarde de euro. Contractul de 35 de miliarde de euro cu Pfizer a fost "negociat" de Ursula von der Leyen cu Bourla, CEO-ul Pfizer, pe SMS. Conținutul acelor SMS-uri este și acum secret, în ciuda faptului că CJUE a obligat Comisia Europeană la desecretizare, iar Parlamentul European a votat o moțiune de cenzură contra Comisiei, în principal pe acest temei (cu o ciudată majoritate, moțiunea a fost respinsă). Iată de ce Pfizer a preferat să acționeze în judecată două state membre, România și Polonia, iar pârâtele au omis să introducă în cauze Comisia Europeană, în calitate de mandatar care și-a depășit limitele mandatului. Autoritățile române s-au temut să nu supere vârful birocrației de la Bruxelles (de unde iau condiționat niște bani pentru acoperirea dezastrului economic cauzat chiar de politicile sanitare pandemice ale Comisiei Europene) și, deci, au preferat să se lase învinse de Pfizer în Belgia. Pe de altă parte, sunt foarte multe alte probleme de furt, deturnare de fonduri, corupție, conflicte de interese și manipulare a voinței populare care ar fi fost devoalate dacă România și-ar fi făcut corect apărarea. Prea mulți infractori au făcut bani și foloase (materiale și nepatrimoniale) din aceste achiziții pentru a se ataca problema la sursă și a indica vinovații. În regimuri sovietice și mafiotice, așa cum devine cel bruxellez pe zi ce trece, vinovăția se dispersează și se diluează, singurul tras la răspundere fiind țapul ispășitor. În această speță, țapul ispășitor este populația României – o populație care a refuzat masiv vaccinarea… Notă: Cererea reală de vaccinuri anti-COVID a fost încă de la început foarte scăzută în România. Nu au fost administrate decât cca 10 milioane de doze, în plină pandemie. Chiar autoritățile române au refuzat cele 29 de milioane de doze suplimentare (care fac obiectul procesului din Belgia), pe motiv că nu mai există cerere de astfel de vaccinuri. La ora actuală, cererea de astfel de vaccinuri tinde asimptotic către zero. Procesul Pfizer versus România nu ar fi trebuit să fie pierdut de România. În primul rând, avocații României (angajați printr-o procedură confidențială, uzuală doar în statele bananiere) au ratat șansa de a cere ca procesul să fie reorientat contra Comisiei Europene. În al doilea rând, contractul României cu Pfizer nu era valid, din motive de precaritate a procedurii de negociere și semnare, precum și pentru că era secretizat, contrar normelor de ordine publică din România, ceea ce este, conform Codului civil român, motiv expres de nulitate. În al treilea rând, clauza privind plata prețului din contractul pentru cele 29 de milioane de doze suplimentare nu putea fi executată, căci vaccinul nu era fabricat și ambalat corespunzător și nici nu era eficient (conform reclamei deșănțate care s-a făcut în pandemie). Vaccinurile Pfizer nu numai că nu au fost eficiente. Vaccinurile Pfizer, bazate pe tehnologia ARNm (pentru care Pfizer nu deține un titlu de proprietate industrială cert, fiind în litigii de la origine cu adevărații proprietari ai patentului), nu sunt vaccinuri. Sunt tehnologie experimentală de manipulare genetică. În fine, dacă acel contract a fost intermediat de Comisie, în numele României, atunci contractul era inopozabil României, căci Comisia și-a depășit mandatul. Avocații care au reprezentat România au ratat aceste apărări clare și precise. Executarea silită a hotărârii de primă instanță pronunțate de instanțele din Belgia nu ar fi trebuit să existe. În România, numai hotărârile definitive sunt titluri executorii care pot fi puse în executare silită. În plus, o executare silită nu se pornește decât in extremis, când nu există alte soluții de realizare a creanței. Oricum, executarea silită nu se pornește prin mecanisme care pun în pericol securitatea traficului aerian. Concret, Pfizer pune publicul în pericol, lăsând fără bani controlorul de trafic aerian, ROMATSA, precum și bugetul de stat, care este oricum insuficient și nu poate achita pensii, alocații, indemnizații pentru persoane cu handicap etc. Ostilitatea cu care Pfizer a acționat nu va face, în viitor, decât să atragă și mai mult oprobiul public asupra Pfizer, o companie care azi a detronat Monsanto-Bayer din postura de cea mai diabolică companie din lume. Asta înseamnă izolare și, pe viitorul apropiat, faliment. Notă: Așa-zisele vaccinuri cu ARNm au avut efecte adverse grave, unele letale. Consecințele manipulării genetice produse pacienților care și le-au administrat nu se văd acum, dar vor fi vizibile când, de exemplu, va crește rata cancerelor și va scădea rata natalității (o rată dezastruoasă în România, de altfel). La cunoștința mea, nu a existat nicio reacție la nivel european contra acestei atitudini ostile a Pfizer contra României. Fiind entitatea care a negociat contractul, Comisia Europeană ar fi putut chema Pfizer la renegocieri și, de asemenea, ar fi putut pretinde flexibilitate în proces și, ulterior, în executarea silită. Comisia Europeană a preferat gestul lui Pilat din Pont: s-a spălat pe mâini… Guvernul român (acum demis) se preface că încearcă negocieri cu Pfizer, pentru a reduce suma de plată sau a obține eșalonări. Sentința din Belgia (și anunțul blocării fondurilor ROMATSA, controlorul român de trafic aerian) a venit într-un moment foarte prost în România, în plină recesiune și deficit bugetar major. De asemenea, partidele politice au fost critice, dar cele de la putere (PSD, PNL, USR, UDMR) dau vina unele pe altele, fără soluții, fără asumarea responsabilităților. Există și un dosar penal cu prejudiciu de 1 miliard de euro pentru achiziția greșită a vaccinurilor. Dosarul este în nelucrare la DNA de peste 4 ani. Singurele lucruri care se știu sunt acuzele reciproce ale celor vinovați, plus încercarea de a pune întreaga vină pe Ursula von der Leyen. Personal, am dat mereu soluții, inclusiv acum, după sentință – de exemplu, sumele de bani nu ar trebui achitate de vreme ce vaccinurile nu s-au livrat, iar după livrare, ar trebui ca vaccinurile să fie testate, pentru a vedea dacă au efectele scontate sau dacă nu cumva au defecte. Legea permite suspendarea plății până la remedierea defecțiunii. În schimb, decidenții tac la auzul și văzul acestor soluții…", a declarat europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-07 “Victor Cațavei (AUR): "Operaționalizarea finanțărilor pentru energie prin Fondul pentru Modernizare, o obligativitate în contextul energetic actual" — Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR "Investiții și Programe de Finanțare", susține că România nu își mai permite să țină blocate finanțările din Fondul pentru Modernizare, într-un moment în care deficitul de energie și vulnerabilitățile sistemului energetic pun presiune tot mai mare asupra economiei și consumatorilor. Acesta solicită accelerarea investițiilor în producție, stocare și infrastructura energetică, precum și o debirocratizare radicală a procedurilor de accesare și decontare a fondurilor. "Contextul energetic actual este marcat de o stare de alertă pe piața de energie din România, generată de un deficit major de electricitate estimat între 2.500 MW și peste 3.000 MW în intervalul serii. Investițiile insuficiente joacă rolul de "cauză rădăcină" a vulnerabilității actuale transformând fenomenele meteo extreme în crize severe de aprovizionare. Specialiștii din domeniu fac referire la un "deceniu lipsă" al investițiilor strategice în infrastructura energetică românească. Efectele directe și majore ale acestui deficit de finanțare se manifestă pe patru paliere critice: 1. Întârzierea capacităților de producție "ferme" Proiecte majore blocate: Investiții cheie în centrale moderne pe gaze (cum este cea de la Iernut) au acumulat amânări de ordinul anilor. Lipsa alternativelor la cărbune: S-au închis capacități fără a pune la timp altceva în loc, lăsând un gol masiv în producția de bază. 2. Absența infrastructurii de stocare (Baterii) Paradoxul energiei verzi: România produce multă energie solară la prânz, însă lipsa capacităților de stocare face ca această energie să fie irosită. Deficitul de seară: Fără baterii mari care să descarce energia acumulată ziua, rețeaua intră în colaps parțial în momentul în care soarele apune. 3. Degradarea rețelelor de transport și distribuție Linii învechite: Rețeaua administrată de Transelectrica și distribuitorii regionali nu a fost modernizată în ritmul creșterii numărului de prosumatori. Blocaje tehnice: Rețeaua nu poate prelua eficient energia acolo unde este produsă și nici nu o poate transporta optim în zonele cu consum mare. 4. Impactul economic direct (Stagflație) Facturi uriașe: Pentru că nu s-a investit în producție proprie, se achizitionează energie de avarie extrem de scumpă din import. Frânarea industriei: Prețurile mari forțează marii consumatori industriali (fabrici, combinate) să își reducă activitatea, generând un impact negativ direct asupra creșterii economice In teorie, fondurile europene sunt principalul colac de salvare pentru rețeaua națională, putând rezolva direct cele două mari vulnerabilități: absența stocării și rețelele învechite. PNRR și Fondul de Modernizare ar trebui să asigure miliarde de euro în sistem pentru a transforma o infrastructură fragilă într-una stabilă și digitalizată. In realitate, situatia este exact opusă. Întârzierile și blocajele parțiale în deschiderea sau derularea Fondului pentru Modernizare sunt cauzate direct de ritmul lent de lucru al aparatului guvernamental, de birocrația excesivă și de lipsa de personal tehnic din ministere. Principalele eșecuri administrative concrete sunt următoarele: 1. Lansarea unor ghiduri imature și modificări repetate: Guvernul lansează frecvent ghiduri ale solicitantului prost redactate, pline de erori juridice sau tehnice, care sunt apoi retrase sau modificate de mai multe ori. Aceste amânări succesive (cum sunt cele de la stocarea în baterii sau proiectele fotovoltaice pentru autoconsum) decalează calendarele cu jumătăți de an, lăsând investitorii în așteptare. 2. Evaluarea proiectelor durează excesiv: Ministerul Energiei nu are capacitatea administrativă de a evalua rapid miile de proiecte depuse de firme, primării și companii de stat. Dosarele depuse în cadrul apelurilor anterioare rămân "în analiză" luni sau chiar ani de zile. Din cauza blocajului, ministerul a fost forțat să apeleze la proceduri de audit extern și consultanță privată pentru a putea debloca evaluarea proiectelor, o recunoaștere directă a neputinței instituționale. 3. Management defectuos la marile companii de stat Fondul pentru Modernizare este destinat și marilor proiecte energetice de stat (centrale noi pe gaz, modernizări de rețele). Guvernul eșuează în a asigura un management performant: de exemplu, licitațiile pentru marile proiecte strategice sunt lansate cu ani de întârziere și sunt adesea anulate din lipsă de oferte conforme sau documentații neconforme. Un caz recent arată cum România a pierdut oportunitatea de a accesa un grant de 600 de milioane de euro din acest fond pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă din cauza neîndeplinirii unor criterii tehnice. 4. Birocrația severă impusă beneficiarilor Chiar și după ce un proiect este aprobat, Guvernul blochează fluxul banilor prin regulamente de decontare extrem de rigide și stufoase. Ghidurile metodologice pentru achiziții și monitorizare sunt modificate din mers, blocând efectiv firmele private sau primăriile în hățișuri birocratice, de teamă de a nu pierde finanțarea ulterior. În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor consideră ca fiind total deficitar modul actual de gestionare a Fondului pentru Modernizare și propune o redirecționare radicală a acestor fonduri către proiecte semnificative, capacități tradiționale de producție și, prioritar, propune o debirocratizare agresivă. Alianța pentru Unirea Românilor consideră faptul că finanțările din Fondul pentru Modernizare nu ar trebui fragmentate doar în mici proiecte fotovoltaice, ci ar trebui concentrați pe infrastructură critică de stat. Poziția oficială a partidului cere finanțarea prioritară a hidrocentralei cu pompaj invers Tarnița-Lăpuștești și finalizarea tuturor hidrocentralelor de pe râurile interioare (cum sunt cele de pe Jiu sau Siret), blocate în prezent de avize de mediu. În plus, Alianța pentru Unirea Românilor se opune calendarului de decarbonizare impus de Comisia Europeană și propune ca Fondul pentru Modernizare să fie utilizat pentru retehnologizarea și ecologizarea instalațiilor de ardere a cărbunelui la standarde europene (BAT – Best Available Techniques), deoarece România nu poate renunța la energia în bandă fără a risca un colaps al rețelei. De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor solicită măsuri urgente pentru creșterea absorbției prin Fondul pentru Modernizare prin: Deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (sunt sesiuni de apeluri de proiecte amânate de peste doi ani); Limitarea avizelor redundante din Ghidurile Solicitantului; Digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție. Simplificarea deconturilor pentru ca primăriile și IMM-urile să poată accesa banii fără a intra în blocaj financiar", a declarat Victor Cațavei. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-07 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Modernizarea infrastructurii informatice din sănătate pentru un act medical eficient și interoperabil — Adresată: Ministrului interimar al Sănătății, domnul Cseke Attila Zoltán De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Modernizarea infrastructurii informatice din sănătate pentru un act medical eficient și interoperabil Stimate domnule Ministru, Sistemul informatic al asigurărilor sociale de sănătate reprezintă o componentă critică a funcționării sistemului medical. Blocajele tehnice repetate afectează desfășurarea actului medical, generează întârzieri în acordarea serviciilor și îngreunează accesul medicilor la informațiile necesare pentru stabilirea rapidă a diagnosticului și tratamentului. Vă rog să precizați care este stadiul implementării unui dosar electronic al pacientului complet funcțional, interoperabil și utilizat unitar la nivel național, care să permită accesul, în timp real și cu respectarea legislației privind protecția datelor, al oricărui medic autorizat la istoricul medical relevant al pacientului pentru asigurarea continuității și calității actului medical. Lipsa interoperabilității datelor medicale și a unui dosar electronic al pacientului pe deplin funcțional afectează continuitatea actului medical, eficiența intervenției clinice și procesul de digitalizare a sistemului de sănătate. În acest context, ce măsuri tehnice și administrative are în vedere Ministerul Sănătății, împreună cu instituțiile competente, pentru modernizarea și creșterea fiabilității sistemului informatic al asigurărilor sociale de sănătate, eliminarea blocajelor frecvente, asigurarea interoperabilității între toate sistemele informatice din domeniul sănătății, precum și debirocratizarea actului medical prin digitalizarea și automatizarea proceselor administrative. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-07 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Participarea industriei românești la contractele finanțate prin programul SAFE — Adresată: Ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Irineu DARĂU De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Participarea industriei românești la contractele finanțate prin programul SAFE Stimate domnule Ministru, La data de 24.06.2026, în calitate de senator, v-am adresat o interpelare parlamentară, înregistrată cu nr. 1402/d, prin care am solicitat informații punctuale și documentate privind modul în care România intenționează să valorifice oportunitățile oferite de instrumentul european SAFE, respectiv impactul acestuia asupra industriei naționale de apărare și infrastructurii strategice. În răspunsul transmis ca urmare a solicitării menționate, nu ați indicat procentul estimat din valoarea contractelor aferente programului SAFE care ar urma să fie realizat prin contribuția industriei naționale și să rămână în economia României. De asemenea, nu ați prezentat capacitățile industriale avute în vedere pentru participarea la proiectele finanțate în cadrul programului și nici mecanismele concrete prin care ministerul va monitoriza și asigura respectarea obligațiilor privind localizarea activităților industriale și transferul de tehnologie. Totodată, documentele solicitate referitoare la participarea industriei românești în cadrul programului SAFE, precum și lista capacităților industriale avute în vedere, nu au fost comunicate. Având în vedere caracterul incomplet al răspunsului primit, vă solicit prin această întrebare, reanalizarea și comunicarea următoarelor informații: Care este procentul minim din valoarea contractelor finanțate prin programul SAFE pe care ministerul îl estimează că va rămâne în economia românească prin producție, servicii și lanțuri de aprovizionare realizate la nivel național? Vă rog să prezentați și estimarea valorică, exprimată în euro, precum și documentele care fundamentează această evaluare. Care sunt operatorii economici și capacitățile industriale din România avute în vedere pentru participarea la implementarea proiectelor finanțate prin SAFE și care sunt criteriile utilizate pentru includerea acestora? Ce mecanisme contractuale și administrative vor fi utilizate pentru verificarea îndeplinirii obligațiilor privind localizarea industrială și transferul tehnologic? Vă rog să indicați clauzele contractuale aplicabile, obligațiile de raportare, mecanismele de control, sancțiunile prevăzute în cazul nerespectării obligațiilor și modalitatea de recuperare a eventualelor avantaje acordate nejustificat. Vă rog să transmiteți, în măsura în care legea permite comunicarea acestora, documentele menționate anterior, respectiv orice înscrisuri, analize, note de fundamentare, evaluări, situații centralizatoare sau alte documente oficiale care au stat la baza răspunsului și a poziției exprimate de minister cu privire la implementarea programului SAFE și participarea industriei românești în cadrul acestuia, fără a face simple trimiteri la pagini de internet. Solicit răspuns scris și detaliat, însoțit de documentele justificative aferente. Cu respect, Distribuie acest articol!”
• 2026-08-07 “PetriÈor Peiu (liderul senatorilor AUR): âGuvernul Bolojan blocheazÄ de trei sÄptÄmâni cadastrul Èi cartea funciarÄ. TranzacÈii de peste un miliard de euro sunt paralizate, iar românii nu primesc nici mÄcar un termen clarâ — Liderul senatorilor AUR, PetriÈor Peiu, acuzÄ Guvernul Bolojan cÄ a transformat blocajul serviciilor de cadastru Èi carte funciarÄ Ã®ntr-o demonstraÈie de incompetenÈÄ Èi lipsÄ de transparenÈÄ, în timp ce tranzacÈii de peste un miliard de euro sunt paralizate, iar activitatea notarilor este blocatÄ. Senatorul susÈine cÄ Executivul refuzÄ sÄ le ofere românilor explicaÈii clare Èi un termen realist pentru revenirea la normalitate, adâncind neîncrederea în instituÈiile statului. âGuvernul Bolojan nu poate funcÈiona ca un guvern democratic normal. TransparenÈa nu este în cultura acestor oameni. Motiv pentru care nimeni nu mai are încredere în statul român. Guvernul României este incapabil sÄ le explice propriilor cetÄÈeni de ce nu au acces la serviciul public de cadastru Èi carte funciarÄ de trei sÄptÄmâni. Mai mult, Guvernul nu este capabil sÄ rÄspundÄ unei întrebÄri cât se poate de simple Èi de legitime, care îi frÄmântÄ pe foarte mulÈi români: când vor putea fi, din nou, accesibile pentru toÈi serviciile guvernamentale de cadastru Èi carte funciarÄ? Guvernul dovedeÈte încÄ o datÄ cÄ nu poate sÄ aibÄ un comportament transparent Èi deschis cetÄÈenilor, specific unui stat democratic. AstÄzi, în urma compromiterii unei aplicaÈii digitale, sunt blocate tranzacÈii în valoare de peste un miliard de euro Èi toÈi notarii din ÈarÄ, toÈi fiind liber-profesioniÈti într-o piaÈÄ funcÈionalÄ pânÄ acum o lunÄ, au activitatea blocatÄ. Comunicatele Guvernului sunt ermetic redactate, parcÄ ar fi anume destinate creÈterii nervozitÄÈii Èi panicii populaÈiei. ExplicaÈiile oneste Èi simple ar fi, însÄ, oricând la îndemâna unui guvern suprapopulat. Ce se întâmplÄ, de fapt, Èi nu poate Guvernul sÄ explice? Practic, toate aplicaÈiile de cadastru Èi carte funciarÄ se mutÄ acum de pe serverele AgenÈiei NaÈionale de Cadastru Èi Publicitate ImobiliarÄ (ANCPI) în aÈa-numitul «Cloud Privat Guvernamental». Acest «cloud» este un grup de servere unde vor fi gÄzduite toate bazele de date Èi aplicaÈiile digitale ale tuturor instituÈiilor de stat, pentru a fi mai bine apÄrate Èi pentru a se sincroniza între ele, simplificând birocraÈia. Dar, pentru a muta toate datele Èi aplicaÈiile de la ANCPI, este necesarÄ verificarea tuturor acestora, fiÈier cu fiÈier, pentru a nu fi compromise, caz în care s-ar risca compromiterea tuturor datelor cu care se vor sincroniza ulterior. Procesul de verificare este lung Èi laborios Èi va mai dura sÄptÄmâni bune. SpecialiÈtii de la Serviciul de TelecomunicaÈii Speciale (STS) Ètiu, desigur, sÄ estimeze timpul necesar, dar Guvernul nu are curaj sÄ Ã®Èi asume public un termen realist. Lipsa culturii de comunicare cu propriul popor poate însÄ Ã®ngropa definitiv încrederea în statâ, a declarat liderul senatorilor AUR PetriÈor Peiu.”
• 2026-08-07 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Contractele PPA și competitivitatea industriei românești — Adresată: Ministrului interimar al Energiei, domnul Ilie Bolojan De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Contractele PPA și competitivitatea industriei românești Stimate domnule Ministru, În condițiile în care prețul energiei electrice reprezintă un factor important pentru competitivitatea industriei românești, accesul la contracte bilaterale directe între producători și consumatori, pe termen lung, poate oferi predictibilitate în ceea ce privește costurile și permite planificarea investițiilor și a activității economice. În acest context, este necesară clarificarea motivelor pentru care cadrul legislativ românesc a limitat, pentru o perioadă îndelungată, posibilitatea încheierii unor astfel de contracte directe, menținând consumatorii într-o mai mare măsură expuși mecanismelor de formare a prețurilor pe piețele pe termen scurt. În vederea evaluării situației, vă rog să comunicați care au fost motivele de natură legislativă și de politică energetică pentru care, în România, a fost limitată, pentru o perioadă îndelungată, posibilitatea încheierii directe a contractelor bilaterale de tip PPA între producătorii de energie și consumatorii industriali, precum și care este evaluarea Ministerului Energiei cu privire la impactul acestei abordări asupra competitivității industriei românești. De asemenea, vă rog să precizați ce măsuri are în vedere Ministerul Energiei pentru dezvoltarea și utilizarea efectivă a contractelor PPA pe termen lung, inclusiv pentru perioade de până la 10 ani, astfel încât producătorii și consumatorii industriali să poată conveni direct condiții comerciale și prețuri predictibile, reducându-și astfel expunerea la volatilitatea piețelor de energie pe termen scurt. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-07 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Situația adăposturilor de protecție civilă din județul Botoșani — Adresată: Ministrului Afacerilor Interne, domnul Marian-Cătălin Predoiu De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Situația adăposturilor de protecție civilă din județul Botoșani Stimate domnule Ministru, În contextul deteriorării mediului de securitate din regiune, România s-a confruntat în ultima perioadă cu incidente repetate de încălcare a spațiului său aerian prin pătrunderea unor drone provenite din zona conflictului de la granița de est. Aceste situații evidențiază necesitatea evaluării permanente a capacității de protecție civilă și a nivelului de pregătire a autorităților, cu atât mai mult în județele aflate în proximitatea unui stat implicat în conflict armat, precum județul Botoșani. Prin urmare, vă rog să îmi comunicați următoarele: Care este situația adăposturilor de protecție civilă din județul Botoșani, respectiv numărul total al acestora, câte sunt în prezent funcționale, câte sunt dotate și utilate conform normelor în vigoare și care este capacitatea totală de adăpostire a populației? Care sunt responsabilitățile autorităților centrale și locale privind înființarea, întreținerea, verificarea și modernizarea adăposturilor de protecție civilă și care sunt motivele pentru care acest domeniu nu a constituit o prioritate investițională în ultimii ani? Ce măsuri are în vedere Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile competente, pentru reabilitarea și modernizarea adăposturilor de protecție civilă din județul Botoșani și la nivel național, ce sume au fost alocate sau sunt prevăzute pentru aceste obiective și care este calendarul estimat de implementare? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-06 “Niculina Stelea (senator AUR): âGÄsesc total ipocrit modul în care PSD se comportÄ acum în cazul poveÈtii închiderii centralelor energetice pe cÄrbuneâ — Senatorul AUR Niculina Stelea acuzÄ PSD de ipocrizie în cazul închiderii centralelor pe cÄrbune Èi susÈine cÄ social-democraÈii încearcÄ sÄ rescrie propriile decizii luate în perioada în care s-au aflat la guvernare. Potrivit acesteia, iniÈiativele legislative privind salvarea Complexului Energetic Oltenia au fost respinse de fostul ministru al Energiei, iar schimbarea de poziÈie a PSD are exclusiv un scop electoral. âGÄsesc total ipocrit modul în care PSD se comportÄ acum în cazul poveÈtii închiderii centralelor energetice pe cÄrbune. Ãn toamna anului trecut, AUR (la iniÈiativa colegei mele, deputat Ionelia Priescu, preÈedinte al organizaÈiei Gorj, cu sprijinul tuturor parlamentarilor) a iniÈiat un act normativ prin care se dorea salvarea Complexului Energetic Oltenia (CEO). Se cerea prelungirea termenului pentru închiderea grupurilor pe cÄrbune pânÄ Ã®n 2032 Èi, implicit, pÄstrarea minelor active. Ãn martie, tot AUR a solicitat 426 de milioane de lei pentru CEO Èi grupurile energetice de acolo. Ãn fiecare dintre cele douÄ cazuri, ministrul Energiei în funcÈie atunci (Bogdan Ivan, de la PSD) a respins mÄsurile noastre, spunând cÄ aÈa ne-a fost înÈelegerea cu Comisia EuropeanÄ Èi cÄ PNRR-ul are prioritate. Se pot gÄsi multiple poziÈionÄri ale PSD în care spunea cÄ suntem prÄpÄstioÈi Èi vorbim despre o problemÄ care nu existÄ Ã®n realitate. Da, social-democraÈii au votat alÄturi de noi acum pentru acel amendament la legea decarbonizÄrii care presupune cÄ nu se închide niciun grup pe cÄrbune pânÄ când nu e datÄ Ã®n funcÈiune o capacitate de producÈie similarÄ ca putere, fie pe bazÄ de gaz, fie din surse regenerabile. Au fÄcut-o însÄ pentru cÄ au impresia cÄ oamenii nu au memorie, dar Èi pentru cÄ, de ceva timp, încearcÄ sÄ se portretizeze drept parte din OpoziÈie. SÄ ne înÈelegem. Eu nu spun cÄ este rÄu cÄ âPSD s-a dat cu poporulâ, dar este clarÄ dubla lor mÄsurÄ. Ãn realitate, doar încearcÄ sÄ speculeze oportunist momentul, profitând de înÈelegerile pe care le au cu presa mainstream, plÄtitÄ tot din banii românilor. Este, totuÈi, cam prea de tot sÄ-i vezi cum gÄsesc ei soluÈii la problemele energetice ale ÈÄrii sau la situaÈia socio-economicÄ precarÄ din Gorj, în condiÈiile în care au avut ministrul Energiei timp de un an Èi sunt cei vinovaÈi de rÄmânerea fÄrÄ locuri de muncÄ pentru gorjenii angajaÈi la CEO, care aveau contracte de muncÄ pe perioadÄ determinatÄ. Acest comentariu pe care îl fac cred cÄ este relevant Èi pentru ceea ce urmeazÄ sÄ se întâmple în urmÄtorii doi ani. Parlamentarii social-democraÈi se laudÄ pe culoarele Legislativului cÄ, pânÄ la sfârÈitul lunii, vor reveni la putere într-o înÈelegere cu o facÈiune din PNL Èi cu UDMR. Cred cÄ e bine ca oamenii sÄ Ã®nmagazineze lucrurile pe care le spune PSD în acest hiatus în care a fost în opoziÈie Èi lucrurile pe care, Doamne fereÈte, ar urma sÄ le facÄ dacÄ repun mâna pe actul de guvernare. VÄ reamintesc cÄ Bogdan Ivan era propus în prezumtivul Guvern VeÈtea sÄ revinÄ la Energie. PânÄ una-alta, în toate privinÈele (Èi pe povestea termocentralelor pe cÄrbune, Èi în chestiunea strategiei privind biodiversitatea), AUR a fost singura formaÈiune consecventÄ Ã®n a respinge progresismul bruxellez care aduce sÄrÄcie Èi subdezvoltare. PS. Imaginea este de la protestul angajaÈilor de la CEO din 24 martie, când Ilie Bolojan a refuzat sÄ se întâlneascÄ mÄcar cu oamenii. Pe atunci, PSD era încÄ bot în bot cu PNL, iar ministrul Energiei s-a ascuns curajos Èi strategicâ, a declarat Niculina Stelea, senator AUR.”
• 2026-08-06 “PetriÈor Peiu (liderul senatorilor AUR): âFalimentul combinatului de la GalaÈi, rezultatul unor decizii politice dezastruoaseâ — Liderul senatorilor AUR PetriÈor Peiu atrage atenÈia asupra prÄbuÈirii combinatului siderurgic de la GalaÈi Èi cere explicaÈii pentru modul în care au fost gestionate investiÈiile promise, fondurile destinate acestora Èi garanÈiile asumate la momentul vânzÄrii. Parlamentarul ridicÄ semne de întrebare cu privire la responsabilitatea celor care au permis ca una dintre cele mai importante capacitÄÈi siderurgice ale României sÄ fie închisÄ. âÃn iulie 2019, acum Èapte ani, Comisia EuropeanÄ a impus Èi guvernul DÄncilÄ a acceptat ca Mittal Steel sÄ vândÄ combinatul siderurgic de la GalaÈi lui Sanjeev Gupta, vecinul de cartier al lui Mittal de la Londra. Atunci, Mittal a fost silit sÄ depunÄ, într-un cont escrow, suma de 100 de milioane de euro, sumÄ care urma sÄ finanÈeze investiÈiile promise Èi nerealizate de cÄtre Mittal. Èi tot atunci, Comisia EuropeanÄ a garantat României cÄ noul patron, Gupta, va realiza la GalaÈi o oÈelÄrie electricÄ cu capacitatea de 3 milioane de tone/an, în schimbul închiderii tuturor furnalelor. AstÄzi, combinatul de la GalaÈi nu mai lucreazÄ. Ultimul furnal nu mai lucreazÄ de peste 3 ani Èi este compromis, înÄuntru fiind doar oÈel îngheÈat. Gupta nu a fÄcut nicio investiÈie, doar a oprit totul. Cei 100 de milioane de euro, însÄ, au dispÄrut din contul escrow, cu acceptul statului român. Mai mult, Eximbank i-a fÄcut cadou lui Gupta 750 de milioane de lei, pe care acesta i-a fÄcut dispÄruÈi. Cum a funcÈionat, în acest caz, garanÈia Comisiei Europene cÄ Gupta va pÄstra în funcÈiune combinatul de la GalaÈi? Cine a aprobat, din partea statului, retragerea celor 100 de milioane de euro din contul escrow? Cine rÄspunde pentru decizia Comisiei Europene de a impune vânzarea unui combinat care producea 2 milioane de tone de oÈel pe an cÄtre un escroc, care a falimentat Èi a închis unul dintre cele mai mari combinate siderurgice din Europa? Din cele 16,7 miliarde de euro împrumutate de coaliÈia PSD-PNL-USR-UDMR nu s-au gÄsit Èi niÈte bani pentru refacerea unui furnal la GalaÈi? Cum poÈi sÄ produci armament fÄrÄ a produce oÈel? I-a deranjat vreodatÄ vreun procuror cu vreo întrebare pe foÈtii premieri CîÈu, CiucÄ sau Ciolacu? Sau pe marele vinovat, patronul tuturor maÈinaÈiunilor de atunci, Klaus Iohannis?â, a declarat senatorul AUR, PetriÈor Peiu.”
• 2026-08-06 “Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): âNu accept ca securitatea naÈionalÄ sÄ devinÄ un pretext pentru îndatorarea României pe generaÈii prin finanÈarea industriei altor state în locul celei româneÈti Èi în timp ce capacitÄÈile noastre sunt lÄsate pe margineâ — Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels atrage atenÈia cÄ organizarea la BucureÈti a Congresului InternaÈional al RezerviÈtilor NATO reprezintÄ o oportunitate importantÄ pentru România de a demonstra cÄ trateazÄ cu seriozitate domeniul apÄrÄrii Èi rolul rezervei militare. TotuÈi, aceasta susÈine cÄ imaginea proiectatÄ Ã®n cadrul evenimentului contrasteazÄ puternic cu realitatea din ÈarÄ, unde rezerviÈtii români se confruntÄ de ani de zile cu probleme legate de statut, drepturi, pensii, pregÄtire Èi capacitatea de mobilizare, fÄrÄ ca acestea sÄ beneficieze de soluÈii reale din partea autoritÄÈilor. âRomânia gÄzduieÈte zilele acestea, la BucureÈti, un congres internaÈional al rezerviÈtilor NATO. Ceremonii, discursuri, fotografii oficiale Èi peste 500 de participanÈi din 29 de state. DeÈi este o ocazie extraordinarÄ sÄ arÄtÄm cÄ suntem serioÈi Èi cÄ vrem sÄ devenim un exemplu din acest punct de vedere, din nefericire, a ajuns profund nepotrivit ca România sÄ Ã®ncerce sÄ se prezinte drept un centru al rezerviÈtilor NATO, în timp ce propriile organizaÈii critice sunt ignorate, iar problemele concrete ale rezerviÈtilor români statutul juridic, drepturile, pensiile, pregÄtirea Èi capacitatea de mobilizare sunt împinse în afara dezbaterii. Care este, în realitate, situaÈia rezervei militare a României? DupÄ 1990, Armata RomânÄ a fost redusÄ sistematic. Mii de militari profesioniÈti au fost disponibilizaÈi. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, iar statul nu a reuÈit sÄ construiascÄ Ã®n locul acestuia o rezervÄ voluntarÄ suficient de numeroasÄ, bine pregÄtitÄ Èi motivatÄ. La congresul organizat acum la BucureÈti vedem rezerviÈti strÄini tineri, activi Èi bine integraÈi în structurile de apÄrare ale statelor lor. România se prezintÄ Ã®nsÄ cu o rezervÄ Ã®mbÄtrânitÄ, redusÄ Èi tratatÄ de prea multe ori ca o povarÄ. Atacul sistematic asupra drepturilor militarilor s-a accentuat în perioada 2009â2010, când au fost restricÈionate drepturi, iar pensiile militare au fost recalculate. De atunci, militarii români au fost numiÈi âspecialiâ, transformaÈi în Èinte publice, umiliÈi Èi obligaÈi sÄ Ã®Èi apere în instanÈÄ drepturi recunoscute de lege. Pensiile militare au fost folosite electoral, drepturile lor au fost modificate succesiv, iar oamenii care Èi-au pus viaÈa în slujba statului au fost prezentaÈi societÄÈii drept privilegiaÈi. Aceasta este recunoÈtinÈa clasei politice care a condus România în ultimele decenii. Iar actuala putere pune astÄzi Èi cireaÈa pe colivÄ: creÈterea vârstei standard de pensionare pânÄ la 65 de ani riscÄ sÄ reducÄ Èi mai mult rezerva profesionistÄ. Un militar menÈinut în activitate pânÄ aproape de limita la care ar trebui sÄ treacÄ Ã®n retragere nu mai formeazÄ acea rezervÄ de profesioniÈti încÄ tineri, instruiÈi Èi disponibili pentru mobilizare, de care România are nevoie. Nu stÄm bine nici în privinÈa tehnicii militare, rÄmasÄ mult în urmÄ, în timp ce ameninÈÄrile de la graniÈÄ se modificÄ de la o lunÄ la alta, iar liderii europeni Èi români nu oferÄ semnale credibile cÄ urmÄresc încheierea rÄzboiului, ci continuÄ sÄ Ã®l finanÈeze inclusiv din banii românilor. Iar programul SAFE este prezentat drept salvarea Armatei, deÈi presupune împrumuturi pe care le vor plÄti românii Èi achiziÈii asupra cÄrora persistÄ Ã®ntrebÄri serioase privind transparenÈa Èi beneficiile reale pentru industria naÈionalÄ de apÄrareâ, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.”
• 2026-08-06 “ÈtefÄniÈÄ AvrÄmescu (deputat AUR): âCriza energeticÄ de astÄzi nu este o întâmplare. Este rezultatul deciziilor politice greÈite ale guvernelor PSD, PNL, USR Èi UDMRâ — Deputatul AUR ÈtefÄniÈÄ AvrÄmescu acuzÄ guvernele PSD, PNL, USR Èi UDMR cÄ au împins România într-o crizÄ energeticÄ provocatÄ chiar de propriile decizii, dupÄ ce au închis capacitÄÈi de producÈie fÄrÄ sÄ punÄ nimic în loc. Parlamentarul susÈine cÄ actuala dependenÈÄ de importurile scumpe de energie este consecinÈa directÄ a politicilor asumate de coaliÈiile aflate la guvernare Èi cere corectarea urgentÄ a greÈelilor care au vulnerabilizat sistemul energetic naÈional. âCriza energeticÄ de astÄzi nu este o întâmplare. Este rezultatul unor decizii politice greÈite, asumate chiar de cÄtre guvernele PSD, PNL, USR Èi UDMR. Ãn 2022, Guvernul CiucÄ adopta ordonanÈa privind decarbonizarea, prin ministrul Virgil Popescu, cel care se afla la Ministerul Energiei. Atunci, acesta ne spunea cÄ România va elimina treptat cÄrbunele din mixul energetic pânÄ Ã®n 2032. Prin ordonanÈa respectivÄ, Èi-au asumat ca, pânÄ Ã®n 2025, sÄ scoatÄ din exploatare 3.780 MW produÈi din lignit Èi huilÄ. Un an mai târziu, în 2023, ministrul Sebastian Burduja anunÈa cÄ, pânÄ Ã®n 2026, energia produsÄ pe bazÄ de cÄrbune va ajunge, practic, la zero. AUR a avertizat încÄ de atunci cÄ nu poÈi închide capacitÄÈi de producÈie fÄrÄ sÄ pui nimic în loc. Ne-au spus cÄ nu înÈelegem, cÄ suntem conspiraÈioniÈti. AstÄzi, realitatea îi contrazice. Mai grav este cÄ aceste termene nu au fost impuse de cÄtre Comisia EuropeanÄ Ã®n PNRR. Chiar reprezentanta Comisiei Europene, Céline Gauer, a declarat clar cÄ PNRR a fost propus de România Èi cÄ nimic nu a fost impus de cÄtre Bruxelles. AÈadar, aceastÄ politicÄ a fost alegerea guvernelor României din 2021 Èi pânÄ Ã®n prezent. Ãntre timp, am pierdut aproximativ 4.700 MW capacitate de producÈie, prin închiderea sau restrângerea activitÄÈii unor termocentrale precum Mintia, Turceni, IÈalniÈa Èi Rovinari. Ãn schimb, proiecte esenÈiale precum centrala de la Iernut, noile grupuri de la Turceni Èi IÈalniÈa sau hidrocentrala de la TarniÈa-LÄpuÈteÈti au rÄmas blocate. Iar acum, tot ei vin Èi ne spun cÄ România importÄ energie la preÈuri de 30-40 de ori mai mari pe timpul nopÈii decât în timpul zilei. Exact despre acest risc am avertizat ani de zile.Cum ar trebui sÄ fie etichetaÈi acum cei care au condus România? Asasini ai sistemului energetic? AstÄzi nu mai este vorba despre cine a avut dreptate, ci despre securitatea energeticÄ a României. Iar AUR a votat pentru proiectul de lege care vizeazÄ modificarea ordonanÈei legate de decarbonizare, pentru a îndrepta greÈelile care au dus sistemul energetic românesc în aceastÄ situaÈie.â, a declarant deputatul AUR ÈtefÄniÈÄ AvrÄmescu.”
• 2026-08-06 “Cristina Dumitrescu (senator AUR): âProgramul Diaspora InvesteÈte AcasÄ este nimic mai mult decât o frecÈie la picior de lemn. Bolojan oferÄ 100 de milioane de euro pentru diaspora, în timp ce diaspora trimite zeci de miliarde acasÄâ — Senatorul AUR Cristina Dumitrescu susÈine cÄ programul âDiaspora InvesteÈte AcasÄâ, lansat de Guvern, este prezentat într-o manierÄ care creeazÄ impresia unei strategii naÈionale de repatriere a românilor din strÄinÄtate, deÈi impactul sÄu real este unul limitat. Parlamentarul aratÄ cÄ, în timp ce Executivul vorbeÈte despre un buget de 100 de milioane de euro destinat sprijinirii diasporei, românii plecaÈi peste hotare au trimis în economie, doar în ultimul deceniu, remitenÈe de ordinul zecilor de miliarde de euro, contribuind decisiv la susÈinerea consumului Èi a economiei naÈionale. âGuvernul a lansat în aceste zile programul âDiaspora InvesteÈte AcasÄâ, prezentat drept un instrument prin care românii plecaÈi peste hotare vor fi încurajaÈi sÄ revinÄ Ã®n ÈarÄ Èi sÄ Ã®Èi deschidÄ propriile afaceri. Printr-un buget de 100 de milioane de euro, statul va garanta pânÄ la 60% din valoarea unui credit de investiÈii, în limita a 200.000 de euro pentru fiecare beneficiar, iar mesajul transmis de premierul interimar Ilie Bolojan Èi de ministrul FinanÈelor, Alexandru Nazare, este cÄ România face un pas important pentru a-Èi readuce diaspora acasÄ. La prima vedere, iniÈiativa meritÄ salutatÄ. Orice mÄsurÄ care îi ajutÄ pe românii din diaspora sÄ investeascÄ Ã®n România sau sÄ se întoarcÄ acasÄ este binevenitÄ, iar dacÄ prin acest program câteva sute de oameni îÈi vor deschide o afacere, vor crea locuri de muncÄ Èi îÈi vor reconstrui viaÈa aici, cu atât mai bine. Problema nu este existenÈa programului, ci dimensiunea lui Èi, mai ales, felul în care Guvernul încearcÄ sÄ Ã®l prezinte, de parcÄ ar fi gÄsit soluÈia pentru readucerea acasÄ a milioanelor de români plecaÈi în ultimele decenii. DacÄ un beneficiar acceseazÄ plafonul maxim garantat, statul va acoperi 120.000 de euro, ceea ce înseamnÄ cÄ bugetul total ar ajunge pentru aproximativ 833 de proiecte. Ãn practicÄ vor exista probabil Èi finanÈÄri mai mici, astfel încât numÄrul beneficiarilor va fi ceva mai mare, însÄ tot vorbim despre câteva sute sau, în cel mai optimist scenariu, puÈin peste o mie de români. Raportat la o diasporÄ formatÄ din milioane de oameni, este greu de susÈinut cÄ un asemenea program reprezintÄ rÄspunsul statului român la unul dintre cele mai mari exoduri din istoria recentÄ a ÈÄrii. DisproporÈia devine Èi mai evidentÄ atunci când privim contribuÈia pe care diaspora a avut-o deja la economia României. Potrivit datelor BÄncii NaÈionale, numai în anul 2024 românii din strÄinÄtate au trimis acasÄ aproximativ 6,7 miliarde de euro, iar în perioada 2013 – prima jumÄtate a anului 2025 remitenÈele se apropie de 60 de miliarde de euro. Sunt bani care au întreÈinut familii, au construit locuinÈe, au finanÈat afaceri, au susÈinut consumul Èi au alimentat economia României fÄrÄ ca statul sÄ fie nevoit sÄ intervinÄ cu programe speciale. Ãn acest context, cele 100 de milioane de euro anunÈate de Guvern nu sunt o sumÄ lipsitÄ de importanÈÄ, însÄ sunt prezentate ca Èi cum ar reprezenta o schimbare de paradigmÄ. Ãn realitate, valoarea programului este infimÄ Ã®n comparaÈie cu contribuÈia economicÄ pe care diaspora a avut-o deja, iar diferenÈa dintre amploarea discursului Èi dimensiunea efectivÄ a mÄsurii este imposibil de ignorat. De altfel, românii nu au plecat din ÈarÄ pentru cÄ nu exista un grant de 120.000 de euro. Au plecat pentru cÄ s-au lovit de salarii mici, de birocraÈie, de lipsa predictibilitÄÈii fiscale, de corupÈie, de instituÈii care îi plimbÄ de la un ghiÈeu la altul Èi de sentimentul cÄ, înainte sÄ Ã®Èi construieÈti un viitor în România, trebuie mai întâi sÄ lupÈi cu propriul stat. Tocmai de aceea, dacÄ obiectivul este întoarcerea diasporei, mÄsurile financiare nu pot reprezenta decât o componentÄ a unei politici mult mai ample. Simplificarea administraÈiei, reducerea birocraÈiei, stabilitatea fiscalÄ, recunoaÈterea calificÄrilor profesionale, eliminarea obstacolelor legate de dubla impozitare, integrarea copiilor în sistemul de educaÈie Èi accesul la serviciile publice sunt probleme despre care românii plecaÈi vorbesc de ani întregi. FÄrÄ rezolvarea acestora, orice program de finanÈare riscÄ sÄ producÄ doar efecte punctuale, indiferent cât de bine este prezentat în conferinÈele de presÄ. Din aceastÄ perspectivÄ, abordarea propusÄ de AUR prin programul âÃnapoi AcasÄâ pleacÄ de la o filozofie diferitÄ. Ideea centralÄ este cÄ Ã®ntoarcerea românilor din diaspora nu poate fi redusÄ la un instrument financiar, indiferent cât de generos ar fi acesta, ci presupune eliminarea obstacolelor care i-au determinat sÄ plece Èi care îi împiedicÄ astÄzi sÄ revinÄ. Programul propune ca statul sÄ Ã®i însoÈeascÄ pe români pe tot parcursul procesului de reintegrare, de la simplificarea procedurilor administrative Èi recunoaÈterea rapidÄ a studiilor Èi calificÄrilor obÈinute în strÄinÄtate, pânÄ la sprijin pentru gÄsirea unui loc de muncÄ, deschiderea unei afaceri, achiziÈia unei locuinÈe sau integrarea copiilor în sistemul de educaÈie. Altfel spus, accentul nu cade exclusiv pe accesul la finanÈare, ci pe construirea unui traseu clar Èi predictibil prin care revenirea în România sÄ fie o opÈiune realistÄ, nu o aventurÄ birocraticÄ. DiferenÈa dintre cele douÄ abordÄri este una de perspectivÄ. Programul Guvernului demis porneÈte de la premisa cÄ o garanÈie de stat poate stimula întoarcerea unei pÄrÈi din diaspora. Programul âÃnapoi AcasÄâ pleacÄ de la ideea cÄ finanÈarea este doar una dintre piesele unui mecanism mult mai complex Èi cÄ, fÄrÄ reformarea relaÈiei dintre cetÄÈean Èi instituÈiile statului, fÄrÄ reducerea birocraÈiei Èi fÄrÄ un cadru fiscal stabil Èi predictibil, nici cele mai generoase scheme de sprijin nu vor reuÈi sÄ schimbe în mod semnificativ tendinÈa ultimelor decenii. Cele 100 de milioane de euro oferite cu atât de multÄ âgenerozitateâ de guvernul demis condus de Ilie Bolojan pot reprezenta un început Èi pot ajuta un numÄr limitat de oameni, însÄ este greu de susÈinut cÄ ele reprezintÄ rÄspunsul statului român pentru milioanele de români care au ales sÄ Ã®Èi construiascÄ viaÈa în afara graniÈelor. Diaspora nu aÈteaptÄ doar granturi sau linii de finanÈare, ci un stat mai predictibil, mai eficient Èi mai puÈin ostil celor care vor sÄ se întoarcÄ acasÄ. PânÄ când aceste probleme nu vor fi rezolvate, cele 100 de milioane de euro rÄmân un program punctual, util pentru un numÄr redus de beneficiari, dar departe de a reprezenta strategia naÈionalÄ de readucere acasÄ a diasporei pe care Guvernul încearcÄ sÄ o prezinteâ, a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.”
• 2026-08-06 “NicuÈor Dan, suspendat pentru cÄ nu propune un nume de prim-ministru, aÈa cum prevede ConstituÈia! — AlianÈa pentru Unirea Românilor (AUR) a lansat platforma suspeND.ro care prezintÄ stadiul demersului de suspendare a preÈedintelui NicuÈor Dan, numÄrul de semnÄturi necesare pentru declanÈarea procedurii, poziÈia fiecÄrui parlamentar faÈÄ de suspendarea preÈedintelui, precum Èi posibilitatea românilor de a-Èi exprima susÈinerea pentru continuarea demersului. AUR considerÄ cÄ suspendarea preÈedintelui NicuÈor Dan reprezintÄ un instrument constituÈional legitim, necesar atunci când Èeful statului încalcÄ Ã®n mod grav obligaÈiile prevÄzute de Legea fundamentalÄ. IniÈiativa are la bazÄ Ã®ncÄlcÄri repetate ale obligaÈiilor constituÈionale ale preÈedintelui, refuzul de a-Èi exercita rolul de mediator între instituÈiile statului, excluderea arbitrarÄ a principalului partid de opoziÈie din consultÄrile privind formarea Guvernului Èi prelungirea fÄrÄ precedent a blocajului politic prin tergiversarea desemnÄrii unui candidat pentru funcÈia de prim-ministru. Prin intermediul platformei suspeND.ro, românii pot urmÄri în timp real evoluÈia procedurii parlamentare de suspendare, pot vedea dacÄ parlamentarii Èi-au asumat sau nu o poziÈie privind suspendarea, precum Èi numÄrul cetÄÈenilor care susÈin acest demers. AUR considerÄ cÄ fiecare parlamentar are obligaÈia de a-Èi asuma public votul într-o procedurÄ care priveÈte respectarea ConstituÈiei Èi funcÈionarea statului de drept. Românii au dreptul sÄ Ètie cine susÈine revenirea la respectarea ordinii constituÈionale Èi cine contribuie la continuarea blocajului politic. Platforma poate fi accesatÄ la adresa https://suspeND.ro/ Èi va fi actualizatÄ permanent pe mÄsurÄ ce procedura parlamentarÄ avanseazÄ, astfel încât fiecare român sÄ poatÄ urmÄri, în deplinÄ transparenÈÄ, evoluÈia iniÈiativei de suspendare a preÈedintelui NicuÈor Dan.”
• 2026-08-06 “Mircea IonuÈ Sandu (senator AUR): âStrategia biodiversitÄÈii 2026â2030 sau cum ajunge lege un studiu de firmÄ cu Èase angajaÈiâ — Senatorul AUR Mircea IonuÈ Sandu atrage atenÈia asupra importanÈei unei abordÄri echilibrate în aplicarea Strategiei naÈionale privind biodiversitatea 2026-2030, astfel încât obiectivele de protejare a mediului sÄ fie armonizate cu dezvoltarea economicÄ, securitatea energeticÄ, agricultura Èi siguranÈa comunitÄÈilor. Parlamentarul susÈine necesitatea unei evaluÄri riguroase a impactului strategiei Èi a unei colaborÄri reale cu mediul academic, cercetarea Èi sectoarele direct vizate. âSub presiunea unui termen din PNRR Èi pe procedurÄ de urgenÈÄ, coaliÈia a transformat astÄzi în lege un document care picÄ la trei capitole diferite: cum se adoptÄ, cine l-a scris Èi cât costÄ economia româneascÄ. Miza este un jalon de aproape un miliard de euro, care trebuie publicat în Monitorul Oficial pânÄ la 31 august. Un miliard de euro este un argument serios. Din pÄcate, nu este Èi un argument juridic, ÈtiinÈific sau economic. SÄ Ã®ncepem cu procedura, fiindcÄ aici povestea devine aproape comicÄ. Strategiile de ramurÄ se aprobÄ prin hotÄrâre de Guvern, nu prin lege. Consiliul Legislativ a avertizat cÄ Parlamentul nu se poate substitui Executivului Èi cÄ riscÄ sÄ Ã®ncalce separaÈia puterilor, scoÈând strategia de sub controlul contenciosului administrativ. Traseul documentului spune tot: a fost adoptat mai întâi prin hotÄrâre de Guvern, pe 23 iulie, de un Executiv aflat în mandat restrâns dupÄ demiterea prin moÈiune de cenzurÄ, apoi Èi-a blocat singur publicarea, iar acum este âsalvatâ în Parlament tocmai ca sÄ scape de propria ilegalitate. O strategie care trebuie salvatÄ de la proprii autori nu inspirÄ, prin definiÈie, foarte multÄ Ã®ncredere. UrmeazÄ autorii. Partea tehnicÄ a acestei strategii naÈionale nu a fost redactatÄ de comunitatea academicÄ, ci contractatÄ Ã®n afara ei: douÄ firme private Èi o asociaÈie ornitologicÄ (PRO BIODIVERSITAS SRL, M&S ECOPROJECT SRL Èi Societatea OrnitologicÄ RomânÄ). Ca ordin de mÄrime, PRO BIODIVERSITAS SRL avea în 2025 Èase angajaÈi. Èase. Pentru o strategie care reglementeazÄ folosirea a peste douÄzeci de milioane de hectare, adicÄ aproximativ un angajat la fiecare patru milioane de hectare. Ãn alte state, un asemenea document trece obligatoriu prin avizul comunitÄÈii ÈtiinÈifice: în FranÈa, prin Consiliul NaÈional pentru ProtecÈia Naturii, instanÈÄ de expertizÄ ÈtiinÈificÄ prevÄzutÄ prin lege; în Germania, prin consilii ÈtiinÈifice permanente formate din profesori Èi cercetÄtori. La noi, universitÄÈile de profil, de la ingineria mediului Èi îmbunÄtÄÈiri funciare la hidrotehnicÄ, agronomie Èi silviculturÄ, tocmai cele care formeazÄ specialiÈtii Èi produc datele, au fost ocolite. AstÄzi, Parlamentul a fÄcut exact acest lucru: a votat drept lege un studiu de consultanÈÄ. O premierÄ pe care nu aveam niciun motiv sÄ o sÄrbÄtorim. Ajungem Èi la facturÄ. Strategia prevede o extindere semnificativÄ a ariilor protejate, cu Èinte reduse în Parlament de la 30% Èi 10% la 25% Èi 5% pentru ariile strict protejate. Chiar Èi reduse, aceste Èinte ating direct utilizarea terenurilor, lucrÄrile hidrotehnice Èi de îmbunÄtÄÈiri funciare, agricultura, energia Èi infrastructura, fÄrÄ ca proiectul sÄ fie însoÈit de o evaluare de impact economic pe mÄsurÄ. Cel mai bun indiciu cÄ riscul era real vine chiar din text: a fost nevoie de un amendament prin care aplicarea strategiei sÄ nu poatÄ bloca proiecte strategice în energie, transporturi, agriculturÄ Èi infrastructurÄ. Când trebuie sÄ scrii negru pe alb cÄ propria lege nu are voie sÄ opreascÄ dezvoltarea ÈÄrii, ai recunoscut deja cÄ, fÄrÄ acea frazÄ, exact asta ar fi fÄcut. ExistÄ Èi un revers al acestei poveÈti, care Èine direct de siguranÈa oamenilor. Ãn loc sÄ Ã®ngreuneze intervenÈiile din teren, statul ar trebui sÄ investeascÄ urgent în lucrÄri de îmbunÄtÄÈiri funciare: regularizarea cursurilor de apÄ, corectarea torenÈilor, decolmatarea albiilor Èi bazine de retenÈie. Sunt exact lucrÄrile care ar fi putut preveni sau limita dezastre precum cele de la Pechea, lovitÄ de viituri în 2013, 2016 Èi din nou catastrofal în 2024, de la BroÈteni, unde în 2025 viitura a ucis trei oameni Èi a inundat peste douÄ sute de gospodÄrii, sau de la BuÈteni, unde în iulie 2026 o rupere de nori a transformat strÄzile în râuri în câteva minute. La Pechea, banii publici au mers în drumuri Èi în asfalt, dar nu Èi în proiectele de prevenÈie care ar fi Èinut apa departe de case. România nu are nevoie de mai puÈine lucrÄri în albii Èi pe versanÈi, ci de mai multe, fÄcute la timp. Din fericire, nu toate veÈtile acestei sesiuni sunt proaste. Ãntr-o lege separatÄ privind decarbonizarea sectorului energetic, adoptatÄ ieri, 5 august 2026, am susÈinut amendamentul care leagÄ calendarul închiderii capacitÄÈilor de realitatea din reÈea: nicio capacitate de producÈie a energiei electrice pe bazÄ de cÄrbune nu poate fi închisÄ Ã®nainte ca noi capacitÄÈi, inclusiv pe gaz, sÄ fie puse în funcÈiune. FÄrÄ aceastÄ condiÈie elementarÄ, am fi riscat sÄ oprim centrale pe cÄrbune fÄrÄ sÄ avem cu ce le înlocui, adicÄ, pe scurt, sÄ ajungem sÄ trÄim la lumina lumânÄrii. Securitatea energeticÄ nu este un moft, ci condiÈia ca Ècolile, spitalele Èi fabricile sÄ funcÈioneze iarna. Legea biodiversitÄÈii ajunge acum pe masa PreÈedintelui României. Ãi solicitÄm sÄ o trimitÄ Ã®napoi în Parlament pentru reexaminare sau sÄ sesizeze Curtea ConstituÈionalÄ, Èinând cont de observaÈiile Consiliului Legislativ privind adoptarea unei strategii prin lege. Cerem, în egalÄ mÄsurÄ, consultarea formalÄ a universitÄÈilor Èi institutelor de cercetare de profil, o evaluare realÄ de impact economic Èi teritorial, fÄcutÄ Ã®mpreunÄ cu sectoarele care îi vor suporta costurile, Èi garanÈii ferme cÄ protejarea naturii nu se traduce în blocarea investiÈiilor, în scumpirea energiei sau în abandonarea lucrÄrilor de îmbunÄtÄÈiri funciare de care depinde siguranÈa comunitÄÈilor. SusÈinem conservarea biodiversitÄÈii. Nu susÈinem strecurarea unui studiu de firmÄ Ã®n Monitorul Oficial, sub acoperirea unei urgenÈe pe care tot iniÈiatorii au fabricat-oâ, a declarat senatorul AUR, Mircea IonuÈ Sandu.”
• 2026-08-05 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Măsuri pentru reducerea deficitului comercial prin dezvoltarea producției autohtone — Adresată: Ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Irineu DARĂU De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Măsuri pentru reducerea deficitului comercial prin dezvoltarea producției autohtone Stimate domnule Ministru, Industria românească se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de creșterea costurilor cu energia, gazele naturale, combustibilii și materiile prime, ceea ce reduce competitivitatea producătorilor autohtoni și favorizează creșterea importurilor. În acest context, România a ajuns, din păcate, să importe mai mult decât exportă, iar numeroase produse românești sunt înlocuite pe piață de produse de import, alese în principal datorită prețului. În vederea stopării procesului de dezindustrializare și a consolidării producției autohtone, este necesară susținerea sectoarelor productive românești și dezvoltarea unor politici publice care să stimuleze investițiile, competitivitatea și promovarea produselor fabricate sub marca "Made in Romania". Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați: Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la energie, gaze naturale și combustibili asupra producătorilor români, astfel încât aceștia să își mențină competitivitatea pe piață? Care este strategia ministerului pentru stoparea procesului de dezindustrializare și revitalizarea industriei românești, inclusiv prin stimularea investițiilor, sprijinirea capitalului autohton și dezvoltarea sectoarelor de producție cu valoare adăugată ridicată? Ce programe, scheme de sprijin sau facilități vor fi implementate pentru promovarea și dezvoltarea producției autohtone sub marca "Made in Romania", reducerea dependenței de importuri și creșterea ponderii produselor românești pe piața internă și la export? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-05 “LuminiÈa PÄucean Fernandes (senator AUR): âDreptate pentru români în Senat: Legea integritÄÈii pune capÄt subterfugiilor Èi dublului standardâ — Senatorul AUR LuminiÈa PÄucean Fernandes susÈine cÄ noua lege a integritÄÈii pune capÄt portiÈelor legislative Èi dublului standard în exercitarea funcÈiilor publice, prin extinderea obligaÈiilor de transparenÈÄ Èi aplicarea efectivÄ a deciziilor definitive ale instanÈelor. âAstÄzi, în Senatul României, am votat o lege a integritÄÈii care reprezintÄ un pas important pentru restabilirea încrederii cetÄÈenilor în instituÈiile statului. SusÈinerea acestui proiect legislativ reprezintÄ restabilirea unei stÄri de echitate necesare, stopând practica ascunderii patrimoniului sau a intereselor prin intermediul persoanelor apropiate. Extinderea obligaÈiei de depunere a declaraÈiilor de avere Èi de interese asupra partenerilor de viaÈÄ (concubinilor), pentru înalÈii demnitari, amendament depus de AUR, eliminÄ portiÈele legislative folosite ani la rând pentru simularea integritÄÈii. De asemenea, aplicarea neîntârziatÄ a deciziilor judecÄtoreÈti definitive privind incompatibilitÄÈile sau conflictele de interese este garanÈia cÄ nimeni nu mai poate fi mai presus de lege. Ãn acest context, atitudinea edilului USR al TimiÈoarei, Dominic Fritz, expune un dublu standard flagrant. DeÈi existÄ o decizie definitivÄ a instanÈei supreme privind starea sa de incompatibilitate, acesta refuzÄ sÄ Ã®Èi încheie mandatul Èi sÄ pÄrÄseascÄ funcÈia publicÄ, demonstrând o sfidare directÄ a rigorilor legale. Partidul care a clamat ani de zile reformarea clasei politice valideazÄ astÄzi agÄÈarea de scaun Èi sustragerea de la rigorile legii. Exercitarea unei demnitÄÈi publice impune un control real, obiectiv Èi nepÄrtinitor asupra averilor. Nu putem tolera lecÈii de moralitate de la cei care ignorÄ hotÄrârile definitive ale instanÈelor sau de la cei care îÈi pun partenerii la adÄpost de controlul public. Românii au dreptul la o clasÄ politicÄ integrÄ, responsabilÄ Èi complet transparentÄâ, a declarat LuminiÈa PÄucean, senator AUR.”
• 2026-08-05 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Deficitul de personal medical și măsurile pentru reducerea dezechilibrelor teritoriale în sistemul public de sănătate — Adresată: Ministrului interimar al Sănătății, domnul Cseke Attila Zoltán De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Deficitul de personal medical și măsurile pentru reducerea dezechilibrelor teritoriale în sistemul public de sănătate Stimate domnule Ministru, În pofida majorărilor salariale din ultimii ani, o mare parte dintre medicii tineri continuă să își desfășoare activitatea în centrele universitare în care și-au finalizat studiile și rezidențiatul, precum București, Cluj-Napoca sau Iași. În consecință, județe precum Botoșani și alte zone cu un grad redus de atractivitate se confruntă în continuare cu un deficit cronic de medici specialiști, ceea ce afectează accesul populației la servicii medicale de calitate și accentuează inechitățile din sistemul sanitar. În considerarea celor expuse, vă rog să precizați: Ce strategie concretă are Ministerul Sănătății pentru stimularea și atragerea personalului medical în spitalele județene și municipale din zonele deficitare, astfel încât acestea să devină o opțiune profesională viabilă pentru medicii tineri? Ce măsuri are în vedere ministerul pentru reducerea decalajelor dintre spitalele din marile centre universitare și cele județene sau municipale, atât în ceea ce privește resursa umană, cât și infrastructura, dotările și oportunitățile de dezvoltare profesională? Cum intenționează Ministerul Sănătății să asigure accesul echitabil al tuturor cetățenilor la servicii medicale de aceeași calitate, indiferent de județul în care locuiesc, astfel încât dreptul la sănătate să nu fie influențat de apartenența la o anumită zonă geografică? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-05 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Investițiile în stocarea energiei din veniturile de carbon — Adresată: Ministrului interimar al Energiei, domnul Ilie Bolojan De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Investițiile în stocarea energiei din veniturile de carbon Stimate domnule Ministru, România își asumă, prin politicile energetice și prin transpunerea obiectivelor europene privind decarbonizarea și dezvoltarea energiei regenerabile, creșterea ponderii surselor regenerabile în mixul energetic. Extinderea producției din surse eoliene și fotovoltaice trebuie însă corelată cu dezvoltarea capacităților de stocare, astfel încât energia produsă să poată fi utilizată și în perioadele de vârf de consum, când disponibilitatea surselor regenerabile este limitată. În lipsa unor capacități suficiente de stocare, o parte importantă a energiei regenerabile produse în perioadele cu excedent nu poate fi valorificată eficient în momentele de consum ridicat, ceea ce limitează inclusiv beneficiile pentru consumatorii industriali și pentru competitivitatea economiei. Pentru clarificarea modului în care veniturile generate de mecanismele de decarbonizare sunt transformate în investiții energetice concrete, vă rog să precizați: 1. Care a fost, în fiecare dintre ultimii trei ani, valoarea totală a veniturilor încasate de stat din taxele aferente carbonului și comercializarea certificatelor de emisii, precum și din certificatele verzi, și ce procent din aceste venituri a fost alocat efectiv și investit în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice? 2. Ce capacități de stocare au fost finanțate sau puse în funcțiune în ultimii trei ani prin utilizarea acestor venituri, precizând pentru fiecare proiect capacitatea instalată (MW/MWh), valoarea investiției, sursa de finanțare, stadiul de realizare și beneficiarul finanțării? 3. Ce obiectiv concret are Ministerul Energiei pentru dezvoltarea capacităților de stocare până în anul 2030 și ce mecanisme de finanțare sunt prevăzute pentru a asigura utilizarea efectivă a energiei regenerabile în perioadele de vârf de consum, inclusiv pentru consumatorii industriali? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-05 “Strategia pentru biodiversitate nu apÄrÄ interesele României. AUR a votat împotrivÄ — AlianÈa pentru Unirea Românilor (AUR) a votat împotriva proiectului de lege privind aprobarea Strategiei naÈionale pentru biodiversitate, considerând cÄ documentul nu apÄrÄ interesele României, ci promoveazÄ politici care afecteazÄ fermierii Èi dezvoltarea României. AUR atrage atenÈia cÄ strategia conÈine prevederi înÈelÄtoare privind sprijinul acordat agricultorilor Èi reprezintÄ Ã®ncÄ un pas spre impunerea unor politici de mediu rupte de realitatea din România. Deputatul AUR Valeriu Munteanu a calificat strategia drept unul dintre cele mai nocive documente ajunse în Parlament Èi a acuzat cÄ aceasta promoveazÄ o viziune ideologicÄ, în detrimentul interesului naÈional. âAcest document, Strategia pentru biodiversitate, este unul dintre cele mai odioase documente care au ajuns în Parlament în ultima perioadÄ. Nu reprezintÄ interesele României în acest domeniu. Este un document programatic al USR, care mÄrturiseÈte extremismul ecologicâ, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu. Parlamentarul AUR a arÄtat cÄ modificÄrile operate în comisii nu au reuÈit sÄ corecteze problemele de fond ale documentului. âS-a încercat, în ultimele douÄ zile, cârpirea acestui document în Comisia pentru mediu Èi în Comisia juridicÄ, dar strâmbitatea acestui document este atât de mare, încât aceastÄ lucrare s-a dovedit a fi sisificÄâ, a afirmat Valeriu Munteanu. Deputatul AUR a avertizat cÄ fermierii sunt principalii afectaÈi de strategie Èi a susÈinut cÄ documentul creeazÄ aÈteptÄri pe care chiar textul sÄu le contrazice. âDomnul ministru Fechet a spus foarte clar: sunt prevederi amÄgitoare pentru fermieri. Ori documentul spune foarte clar cÄ nu vor exista compensaÈii pentru fermieri. Sunt prevederi care mint fermierii, care vor fi afectaÈi în mod direct Èi foarte grav de prevederile acestui documentâ, a precizat deputatul AUR. Valeriu Munteanu a criticat Èi modul în care a fost elaboratÄ strategia, susÈinând cÄ aceasta nu a fost redactatÄ Ã®n cadrul ministerului. âAcest document nu a fost scris la minister. Pentru cÄ, iatÄ, plÄtim sute de mii de funcÈionari, zeci de mii de funcÈionari, Èi nu s-a gÄsit cineva sÄ scrie acest document. A trebuit ca USR sÄ dea mulÈi, mulÈi bani unor companii care sÄ scrie strâmb acest document. Ãn aceste condiÈii, AUR nu poate Èi nu va susÈine acest documentâ, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.”
• 2026-08-05 “RÄzvan Biro (deputat AUR): âPrefectul de Covasna trebuie demis! UDMR nu poate confunda prezumÈia de nevinovÄÈie cu un certificat de integritateâ — Deputatul AUR RÄzvan Biro solicitÄ demiterea prefectului de Covasna, Ráduly István, dupÄ trimiterea acestuia în judecatÄ de DNA, Èi acuzÄ UDMR cÄ Ã®ncearcÄ sÄ justifice menÈinerea în funcÈie a unui demnitar asupra cÄruia planeazÄ suspiciuni grave. Potrivit parlamentarului, funcÈia de prefect presupune integritate Èi încredere publicÄ, nu solidaritate politicÄ. âUDMR a sÄrit imediat sÄ-Èi apere prefectul trimis în judecatÄ de DNA, dar uitÄ un lucru esenÈial: prefectul nu este proprietatea UDMR, iar Prefectura Covasna nu este filiala acestui partid. PrezumÈia de nevinovÄÈie este un drept fundamental Èi trebuie respectatÄ, dar ea nu înseamnÄ cÄ un demnitar trimis în judecatÄ, numit în funcÈie prin decizia unui ministru, trebuie sÄ rÄmânÄ automat în funcÈie. Una este rÄspunderea penalÄ, care va fi stabilitÄ de instanÈÄ, Èi cu totul altceva este responsabilitatea politicÄ Èi administrativÄ. Ráduly István este prefectul judeÈului Covasna, adicÄ reprezentantul Guvernului în teritoriu Èi unul dintre principalii garanÈi ai respectÄrii legalitÄÈii în administraÈia judeÈeanÄ. Ãn aceastÄ funcÈie trebuie sÄ existe încredere publicÄ Èi un standard de integritate fÄrÄ echivoc. DacÄ premierul Ilie Bolojan considerÄ cÄ este normal ca un prefect trimis în judecatÄ de DNA sÄ rÄmânÄ Ã®n funcÈie, atunci sÄ iasÄ public Èi sÄ explice românilor ce înseamnÄ, în viziunea sa, integritatea în administraÈie. Este inacceptabil ca UDMR sÄ invoce selectiv statul de drept. Când le convine, ne vorbesc despre independenÈa justiÈiei Èi respectarea legii; când un om politic de-al lor este trimis în judecatÄ, descoperÄ brusc solidaritatea de partid. Nu contest dreptul lui Raduly Istvan la apÄrare Èi nici prezumÈia de nevinovÄÈie. Contest însÄ ideea cÄ o funcÈie publicÄ poate deveni un scut politic pentru un demnitar aflat într-o situaÈie judiciarÄ atât de gravÄ. Nu pot sÄ nu remarc ipocrizia abjectÄ a liderului UDMR, Kelemen Hunor, care l-a atacat pe CÄlin Georgescu în cazul dosarelor penale fabricate, în timp ce UDMR se solidarizeazÄ cu un prefect trimis în judecatÄ. Cer demiterea prefectului de Covasna. Nu pentru cÄ ar fi condamnat, nu aceasta este competenÈa mea Èi nici a Guvernului, ci pentru cÄ funcÈia de prefect presupune o responsabilitate publicÄ Èi o încredere care trebuie protejate. Din punctul meu de vedere, Ráduly nici mÄcar nu trebuia sÄ ocupe aceastÄ funcÈie, individul fiind un promotor activ al autonomiei teritoriale pe criterii etnice. AdicÄ Ilie Bolojan a pus lupul paznic la oi pentru cÄ aÈa a vrut UDMR. Un individ care susÈine încÄlcarea ConstituÈiei României nu poate fi numit prefect. InstanÈa va decide dacÄ Ráduly István este vinovat sau nevinovat. Guvernul trebuie însÄ sÄ decidÄ acum dacÄ un om trimis în judecatÄ de DNA mai poate reprezenta Guvernul României în teritoriu. Eu spun rÄspicat: aceastÄ funcÈie nu trebuie sÄ fie mai presus de interesul public Èi de încrederea cetÄÈenilorâ, a declarat deputatul AUR RÄzvan Biro.”
• 2026-08-05 “Victor Cațavei (AUR): "Un an de la lansarea planului de austeritate de către guvernul condus de Ilie Bolojan .Un an de incertitudini și de probleme economice și sociale pentru România" — Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR "Investiții și Programe de Finanțare", atrage atenția că la un an de la lansarea planului de austeritate al Guvernului condus de Ilie Bolojan, România resimte din plin efectele unui pachet de măsuri fiscale care, deși a fost prezentat drept soluția pentru reducerea deficitului bugetar, a produs consecințe economice și sociale profunde. "Pe plan economic si social, acest plan a avut efecte extrem de negative, respectiv a determinat: – Frânarea dezvoltării sectorului privat, prin dublarea impozitului pe dividende de la 8% la 16% și prin eliminarea facilităților fiscale au redus profiturile companiilor. Multe firme mici și mijlocii (IMM-uri) s-au închis sau au trecut în economia gri. În mod concret, în ultimul an, au fost radiate definitiv peste 80.000 de firme, la care se adaugă peste 55.000 de companii intrate în procedură de dizolvare și aproape 20.000 de afaceri care și-au suspendat temporar activitatea, conform datelor oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului. – Scăderea consumului, deoarece majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% a scumpit produsele și serviciile. Astfel, românii au cumpărat mai puțin, fapt care a lovit direct în domeniile comerț și servicii și, implicit, a determinat o contracție a acestor domenii, cu impact negativ asupra încasărilor bugetare – Inflație prin taxe, ca și rezultat al creșterii taxelor indirecte și a accizelor, ceea ce a pus presiune pe prețuri. Acest lucru a menținut inflația la un nivel ridicat, afectând puterea de cumpărare. Rata anuală a inflației a urcat accelerat, atingând un vârf de 10,9% în luna mai 2026 – Blocaj în investiții, deoarece reducerea drastică a cheltuielilor publice a oprit cofinanțarea unor proiecte majore de infrastructură. Acest lucru a afectat companiile din sectorul construcțiilor si din domeniile conexe, iar blocajele financiare generate de nerespectarea fluxurilor de numerar au influentat negativ o gamă largă de sectoare de activitate – Scăderea PIB-ului, deoarece contracția simultană a consumului și a investițiilor a dus la o încetinire vizibilă a creșterii economice a României. – Credite mai scumpe, deoarece deprecierea leului cu peste 4,5% față de nivelurile din 2025 a mărit automat facturile și ratele românilor și firmelor care au credite în euro – Diminuarea puterii de cumpărare, prin prisma faptului că românii au fost prinși la mijloc între venituri înghețate sau diminuate de măsurile de austeritate, prețuri la raft majorate din cauza TVA-ului și un leu mai slab care a scumpit utilitățile și produsele din import – Exodul creierelor, deoarece concedierile masive din sectorul public (peste 33.000 de angajați) și tăierile salariale au împins o parte din forța de muncă calificată să plece în străinătate – În ultimul an (perioada august 2025 – august 2026), în sectorul privat din România au fost înregistrate peste 34.000 de contracte de muncă reziliate oficial prin proceduri de concediere. Potrivit datelor centralizate de la Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), piața muncii a trecut printr-un val intens de restructurări, ritmul ajungând la o medie estimată de specialiști de aproape 300 de concedieri pe zi în prima parte a anului 2026" a declarat Victor Cațavei. Acesta reamintește de planul Alianței pentru Unirea Românilor, care include reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea la 300 de parlamentari și un Guvern cu maximum 10 ministere. "Planul Alianței pentru Unirea Românilor include reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea la 300 de parlamentari și un Guvern cu maximum 10 ministere. De asemenea, se va realiza: – Majorarea pragului de impozitare, prin creșterea plafonului de încadrare la regimul de impozitare pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro, pentru a proteja afacerile mici – Accesibilitate timpurie în dezvoltarea firmelor, prin facilitarea intrării firmelor nou-înființate direct în regimul avantajos de microîntreprindere, eliminând condițiile restrictive de debut – Corectarea taxării part-time, prin eliminarea supraimpozitării pe contractele de muncă cu timp parțial, măsură considerată de partid ca fiind o povară pentru micii antreprenori – Combaterea evaziunii și protecția pieței interne, prin introducerea pe scară largă a taxării inverse pentru eliminarea fraudelor cu TVA, mecanism menit să echilibreze competiția dintre producătorii locali și importuri. În concluzie, Alianța pentru Unirea Românilor propune stimularea producției naționale și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în contrapondere la politicile fiscale restrictive ale actualului guvern, printr-un set de măsuri bazate pe relaxare fiscală, debirocratizare și facilități directe pentru angajați și antreprenori, opunându-se direct taxării restrictive", declară Victor Cațavei. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-05 “AUR a votat pentru transparenÈÄ totalÄ Èi pentru eliminarea mecanismelor prin care averile demnitarilor puteau fi ascunse — AlianÈa pentru Unirea Românilor (AUR) a votat în favoarea proiectului de lege privind integritatea în funcÈiile publice Èi a reuÈit sÄ impunÄ un amendament care eliminÄ una dintre portiÈele prin care averile demnitarilor puteau fi ascunse în spatele partenerilor de viaÈÄ. AUR susÈine cÄ transparenÈa nu poate fi selectivÄ, iar incompatibilitÄÈile trebuie sancÈionate fÄrÄ excepÈii, indiferent de funcÈia ocupatÄ. Senatorul AUR Cristina Dumitrescu susÈine cÄ legea integritÄÈii trebuie sÄ Ã®nchidÄ toate portiÈele prin care poate fi ocolitÄ legea Èi avertizeazÄ cÄ persoanele aflate în incompatibilitate nu mai pot rÄmâne în funcÈii publice sub pretextul interpretÄrilor sau al disputelor politice. âAUR va vota, cu siguranÈÄ, o lege a integritÄÈii care sÄ aibÄ printre principalele obiective o transparenÈÄ cât mai mare Èi respectarea literei legii. AÈi vorbit, la dezbaterile din comisii, despre vendete politice, despre neconstituÈionalitate, însÄ uitaÈi chiar aceste aspecte foarte importante, care trebuie respectate. De aceea vÄ spun încÄ o datÄ: incompatibilii nu au ce cÄuta în funcÈii publice Èi trebuie sÄ plece de urgenÈÄ. Èi, dacÄ este nevoie de o lege pentru asta, pentru a fi clarificat acest lucru, iatÄ cÄ o putem aveaâ, a declarat senatorul AUR Cristina Dumitrescu. Cristina Dumitrescu a arÄtat cÄ amendamentul AUR eliminÄ interpretÄrile false promovate în spaÈiul public Èi este în deplin acord cu legislaÈia în vigoare. âMÄ bucur foarte mult cÄ amendamentul AUR pentru o transparenÈÄ cât mai mare a fost votat, pentru cÄ aÈi ridicat, în multiple ocazii, inclusiv în spaÈiul public Èi pe reÈelele de socializare, aceastÄ problemÄ a termenului «persoanÄ care are relaÈii asemÄnÄtoare celor dintre soÈi». VÄ rog frumos sÄ verificaÈi cÄ acest termen existÄ atât în Codul penal, cât Èi în Codul administrativ. Deci nu existÄ aceastÄ problemÄ. AÈi mai ridicat Èi o falsÄ problemÄ cu privire la partenerii de acelaÈi sex. Ãntrucât în România nu este recunoscut aÈa ceva, tÄiem de pe listÄ Èi aceastÄ problemÄ. Noi încÄ suntem o ÈarÄ creÈtinÄ, în care familia este formatÄ dintr-un bÄrbat Èi o femeieâ, a afirmat Cristina Dumitrescu. Senatorul AUR a criticat dubla mÄsurÄ Ã®n aplicarea regulilor de transparenÈÄ Èi a cerut explicaÈii privind statutul partenerului de viaÈÄ al preÈedintelui României. âMÄ bucur foarte mult cÄ veÈi vota aceastÄ lege, pentru cÄ se presupune cÄ nu aveÈi nimic de ascuns, nu-i aÈa? DacÄ nu era bun amendamentul nostru, astÄzi doamna GrÄdinaru nu Èi-ar mai fi fÄcut publicÄ declaraÈia de avere. Èi în ce calitate Èi-a fÄcut publicÄ aceastÄ declaraÈie de avere? Dar, oricum, este una care va stârni mult interes. Èi sÄ nu uitaÈi cÄ ÈpÄgile vin foarte bine prin criptomonede. DacÄ puteÈi sÄ-mi spuneÈi care este textul de lege care permite ca partenerul de viaÈÄ al preÈedintelui sÄ beneficieze de protecÈia SPP Èi sÄ reprezinte România, pânÄ la urmÄ, la tot felul de evenimente internaÈionale. Pentru cÄ, din punct de vedere legal, nu avem instituÈia Primei Doamneâ, a declarat senatorul AUR Cristina Dumitrescu.”
• 2026-08-05 “PetriÈor Peiu (liderul senatorilor AUR): âNicuÈor Dan minte despre existenÈa unui consens privind trecerea la euro Èi încearcÄ sÄ ascundÄ cea mai gravÄ crizÄ prin care trece Româniaâ — Liderul senatorilor AUR, PetriÈor Peiu, îl acuzÄ pe preÈedintele NicuÈor Dan cÄ Ã®ncearcÄ sÄ mute atenÈia de la cea mai gravÄ crizÄ politicÄ Èi economicÄ prin care trece România, promovând în mod iresponsabil tema trecerii la moneda euro. Potrivit senatorului AUR, preÈedintele vorbeÈte despre un consens care nu existÄ Èi lanseazÄ o dezbatere imposibilÄ Ã®n condiÈiile în care România nu îndeplineÈte criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. âNicuÈor Dan a mai gÄsit o modalitate sÄ facÄ uitatÄ realitatea crizei dureroase prin care trece întreaga Românie. A inventat un nou subiect: trecerea la euro. Èi l-a inventat minÈind. Domnia sa a spus cÄ existÄ un consens între partide privind trecerea la euro. Nu existÄ acest consens. NicuÈor Dan minte. Nici mÄcar nu a fost o convocare instituÈionalÄ a partidelor politice, care sÄ poatÄ sÄ-Èi spunÄ punctul de vedere. Deci, în primul rând, NicuÈor Dan minte. Nu existÄ acest consens. Ãn al doilea rând, trecerea la euro, astÄzi, este imposibilÄ, pentru cÄ România nu îndeplineÈte nici mÄcar un criteriu dintre cele care trebuie îndeplinite pentru a intra în mecanismul monedei comune. Èi, în al treilea rând, statistica Èi istoria au dovedit, fÄrÄ putinÈÄ de tÄgadÄ, cÄ toate statele est-europene care au aderat la zona euro s-au prÄbuÈit economic. Slovacia, CroaÈia, Grecia, Letonia, toate sunt exemple de ÈÄri care au contraperformat economic. Toate sunt astÄzi în urma României. Oameni buni, trebuie sÄ Ã®nÈelegem un lucru foarte important. NicuÈor Dan începe sÄ devinÄ un pericol pentru România Èi pentru economie. Acest om trebuie oprit pânÄ când nu va fi prea târziuâ, a declarat liderul senatorilor AUR PetriÈor Peiu.”
• 2026-08-05 “Valeriu Munteanu (deputat AUR): âDiana Buzoianu manipuleazÄ din nou: nu existÄ nicio obligaÈie europeanÄ care sÄ impunÄ României 30% arii protejate Èi 10% protecÈie strictÄâ — Deputatul AUR Valeriu Munteanu susÈine cÄ ministrul Mediului, Diana Buzoianu, prezintÄ drept obligaÈii europene pragurile de 30% arii protejate Èi 10% zone de protecÈie strictÄ, deÈi acestea nu ar fi impuse României printr-un act juridic al Uniunii Europene. âDeclaraÈiile ministrului Mediului Diana Buzoianu, potrivit cÄrora România ar fi obligatÄ de Uniunea EuropeanÄ sÄ instituie 30% arii protejate Èi 10% zone de protecÈie strictÄ, reprezintÄ o nouÄ Ã®ncercare de a induce în eroare opinia publicÄ Èi Parlamentul. AdevÄrul este unul foarte simplu: nu existÄ niciun regulament, nicio directivÄ Èi nicio decizie a Uniunii Europene care sÄ oblige România sÄ stabileascÄ prin lege sau printr-o strategie naÈionalÄ pragurile de 30% arii protejate Èi 10% arii strict protejate. Aceste valori procentuale provin din Strategia UE pentru biodiversitate Èi din angajamente politice asumate la nivel european, însÄ ele nu constituie, prin ele însele, obligaÈii juridice directe pentru statele membre. Cu toate acestea, ministrul USR încearcÄ sÄ prezinte propriile opÈiuni politice drept obligaÈii impuse de Bruxelles. Este o manipulare convenabilÄ, prin care se încearcÄ eliminarea oricÄrei dezbateri legitime asupra impactului pe care Strategia pentru Biodiversitate îl va avea asupra României. Extinderea masivÄ a suprafeÈelor protejate va afecta sute de localitÄÈi, zeci de mii de proprietari de terenuri, fermieri, silvicultori Èi comunitÄÈi rurale, limitând dezvoltarea economicÄ, investiÈiile Èi exercitarea dreptului de proprietate. Tocmai de aceea, asemenea mÄsuri trebuie fundamentate pe realitÄÈile României Èi adoptate în urma unei analize serioase, nu prin preluarea mecanicÄ a unor obiective promovate de activiÈtii de mediu Èi de ONG-urile apropiate USR. România are nevoie de politici responsabile pentru protejarea biodiversitÄÈii, dar acestea trebuie sÄ respecte drepturile cetÄÈenilor, interesele comunitÄÈilor locale Èi dezvoltarea economicÄ a ÈÄrii, nu sÄ transforme satele româneÈti în victime ale unui experiment ideologic. AUR nu va vota o strategie construitÄ pe manipulare, lipsÄ de fundament juridic Èi obiective care riscÄ sÄ loveascÄ direct în agricultura româneascÄ, în proprietatea privatÄ Èi în viaÈa comunitÄÈilor ruraleâ, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.”
• 2026-08-04 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Impactul stocurilor strategice de produse petroliere asupra prețului la pompă — Adresată: Ministrului interimar al Energiei, domnul Ilie Bolojan De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Impactul stocurilor strategice de produse petroliere asupra prețului la pompă Stimate domnule Ministru, Prețul carburanților la pompă este influențat de evoluțiile pieței internaționale, de costurile de aprovizionare și de dependența României de importuri de țiței și produse petroliere, inclusiv din zona Orientului Mijlociu, deși are capacități de producție și rafinare. Întrebările mele sunt următoarele: Care este cantitatea minimă de țiței și produse petroliere pe care România este obligată, de UE să o dețină în stocurile strategice și care este nivelul actual al acestor rezerve, pot acestea asigura consumul național (civil și militar) pentru o perioadă de minimum 90 de zile? Ce cantități de țiței și produse petroliere importă România în prezent din statele din Orientul Mijlociu și ce pondere reprezintă aceste importuri în consumul național? Care au fost efectele concrete ale aplicării prevederilor OUG nr. 19/2026 asupra prețurilor carburanților la pompă și în ce măsură aceste măsuri au generat beneficii reale pentru consumatori, având în vedere că actul normativ a vizat limitarea temporară a adaosului comercial, fără utilizarea efectivă a stocurilor strategice de urgență? Există o analiză a Ministerului Energiei privind reducerea presiunii asupra prețurilor interne prin utilizarea acestor stocuri și care sunt măsurile avute în vedere pentru limitarea impactului fluctuațiilor externe asupra prețului carburanților? Situația actuală depășește problema punctuală a prețului la pompă și reprezintă un test pentru capacitatea statului român de a gestiona riscurile energetice, de a proteja consumatorii și de a utiliza eficient instrumentele aflate la dispoziție. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-04 “Laura Gherasim (deputat AUR): "Cer Ministerului Agriculturii și AFIR revizuirea criteriilor care pun fermierii vasluieni în dezavantaj la fondurile europene" — Deputatul AUR Laura Gherasim, a adresat o întrebare parlamentară ministrului interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, prin care cere date clare despre decalajul județului la fondurile europene, dar și revizuirea de urgență a unor criterii de selecție care, în forma aflată acum în consultare, dezavantajează sistematic fermierii din județele fără zonă montană, între care Vasluiul. În centrul semnalului stau variantele consultative ale ghidurilor pentru intervențiile DR-12 și DR-14 "Investiții în fermele de mici dimensiuni", publicate pe site-ul AFIR. Potrivit grilelor propuse, amplasarea investiției în zona montană poate aduce până la 20 de puncte în sectorul zootehnic și 15 puncte pentru achizițiile simple, ceea ce înseamnă că, într-o competiție națională unică, un asemenea avans decide practic selecția înainte ca proiectele să fie evaluate pe fond – un fermier din Vaslui poate îndeplini aceleași condiții de dimensiune, viabilitate și capacitate de implementare, dar pornește cu un handicap de până la 20 de puncte doar pentru că exploatația sa nu se află în zonă montană. "Fermierii din Vaslui nu cer privilegii. Cer doar să nu fie puși să pornească de la linia de start cu 15 sau 20 de puncte în urma altora. Sprijinul pentru zona montană este necesar și nu îl contestă nimeni, dar el trebuie dat printr-un buget separat, nu printr-un punctaj care scoate din cursă județele sărace înainte ca aceasta să înceapă", a declarat Laura Gherasim, deputat AUR. Deputatul semnalează și criteriul deținerii în proprietate a terenurilor, aplicat uniform unor sectoare cu structuri funciare diferite: ușor de îndeplinit pentru o fermă legumicolă pe jumătate de hectar, dar practic prohibitiv pentru o exploatație vegetală care lucrează zeci de hectare în arendă, formă de exploatare firească și legală în agricultura de câmp. Soluția propusă este revenirea la anvelope financiare distincte una pentru zona montană, una pentru teritoriile cu instrumente teritoriale speciale și una pentru celelalte zone rurale, așa cum, în trecut, proiectele din teritoriul ITI Delta Dunării aveau o alocare separată în cadrul submăsurii 6.3. Laura Gherasim atrage atenția că această abordare contrazice principiul coeziunii teritoriale, astfel, în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021–2027, statul acordă deja punctaj suplimentar proiectelor din Vaslui și Botoșani tocmai pentru a reduce disparitățile, în timp ce, în programul agricol, aceleași județe ar fi împinse în coada clasamentului. "Fondurile europene există ca să apropie județele rămase în urmă de cele dezvoltate, nu ca să adâncească diferența dintre ele. Nu putem avea un program care ajută Vasluiul și, în paralel, altul care îl penalizează", a adăugat deputatul AUR, Laura Gherasim Semnalul vine pe fondul unui decalaj mai vechi: deși la nivel național absorbția prin PNDR 2014–2020 a depășit 95%, Vasluiul rămâne an de an la coada clasamentului, depășit inclusiv de județe cu relief mai puțin favorabil agriculturii de câmp. La aceasta se adaugă un deficit de informare și de sprijin administrativ semnalat public chiar de prefectul județului, care, în ședința Colegiului Prefectural, a reproșat conducerii Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lipsa de transparență și a cerut tratament imparțial pentru toți solicitanții. Deputatul avertizează că timpul este scurt, sesiunile ar urma să fie lansate în septembrie, iar ghidurile sunt încă în consultare, fără ca fermierii să știe dacă și cum vor fi modificate. Prin întrebarea parlamentară, deputatul AUR cere Ministerului și AFIR reanalizarea punctajului acordat zonei montane, introducerea unor anvelope financiare distincte, adaptarea criteriului proprietății la specificul fiecărui sector, publicarea unei simulări a impactului grilei pe județe și sectoare și a datelor istorice privind distribuția fondurilor, consultarea organizațiilor de fermieri din județele slab dezvoltate și publicarea din timp a formei finale a ghidurilor, alături de datele privind fondurile contractate și plătite în Vaslui și locul județului în ierarhia națională. Deputatul a solicitat răspuns scris din partea ministerului. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-04 “AUR a votat împotriva aprobÄrii strategiei pentru conservarea biodiversitÄÈii — AlianÈa pentru Unirea Românilor (AUR) a votat împotriva aprobÄrii Strategiei naÈionale Èi a Planului de acÈiune pentru conservarea biodiversitÄÈii 2026-2030. Senatorul AUR Nicolae Vlahu criticÄ adoptarea strategiei privind biodiversitatea, susÈinând cÄ Legislativul îÈi depÄÈeÈte atribuÈiile constituÈionale Èi cÄ doar un Guvern cu drepturi depline poate adopta astfel de strategii. âGuvernul doar ce s-a spÄlat pe mâini cu votul Parlamentului, prin aceastÄ strategie adoptatÄ de Parlament. Este o chestiune pe care Èi Consiliul Legislativ a explicat-o, în sensul cÄ Executivul este cel care adoptÄ strategii prin hotÄrâre, strategiile Èi programele pe domeniile de activitate. PNRR nu suspendÄ ConstituÈia, iar Parlamentul nu se poate substitui Executivului. România este un stat de drept Èi noi trebuie sÄ respectÄm principiul separaÈiei puterilor în stat, chiar dacÄ am vÄzut cât de mult legifereazÄ Guvernul. ÃnsÄ nu trebuie sÄ fim de acord cu nerespectarea drepturilor Èi libertÄÈilor prevÄzute în ConstituÈie. România are nevoie de un guvern plin, iar NicuÈor Dan este cel care trebuie sÄ nominalizeze un prim-ministruâ, a spus senatorul AUR Nicolae Vlahu. La rândul sÄu, senatorul AUR Ètefan GeamÄnu acuzÄ coaliÈia PSD-USR-PNL cÄ susÈine un act normativ care protejeazÄ interesele unor organizaÈii finanÈate din fonduri europene, în detrimentul intereselor naÈionale. âAstÄzi se voteazÄ predarea României. L455 nu e o lege. E un contract de capitulare. Èi cine l-a scris? Trei ONG-uri. Trei cÄpuÈe bugetare, plÄtite din banii europeni ai contribuabililor români, ca sÄ ne spunÄ nouÄ cum sÄ ne gospodÄrim Èara. RuÈine! Èi vÄ Ã®ntreb pe voi, coaliÈie PSD-PNL-USR, ce face, de fapt, aceastÄ strategie prin mÄrirea ariilor protejate? OmoarÄ România. OmoarÄ orice ÈansÄ la infrastructurÄ. Autostrada Unirii? BlocatÄ. Canalul Siret-BÄrÄgan? Blocat. Drumuri, poduri, energie? Toate blocate. De cine? De exact aceleaÈi ONG-uri care au scris legea asta. Le daÈi acum arma juridicÄ sÄ punÄ lacÄtul pe Èantiereâ, a afirmat senatorul AUR, Ètefan GeamÄnu. Acesta a atras atenÈia privind impactul acestei strategii asupra sectorului agricol din România. âVoi nu protejaÈi natura. Voi îngenunchiaÈi agricultura. Voi protejaÈi buzunarele ONG-urilor Èi interesele strÄine. Agricultorii români consumÄ 0,3 kg de pesticide/hectar Èi vreÈi sÄ le reduceÈi cu 50%, în condiÈiile în care ÈÄri precum Olanda folosesc peste 6,4 kg/haâ, declarÄ Ètefan GeamÄnu, senator AUR. Senatorul AUR Ètefan GeamÄnu considerÄ aceastÄ strategie biodiversitate o trÄdare care ridicÄ semne de întrebare cu privire la efectele pe termen lung asupra dezvoltÄrii României. âNoi, AUR, nu acceptÄm asta. Nu acceptÄm ca suveranitatea României sÄ fie vândutÄ pe 3 hârtii scrise de niÈte activiÈti. Noi votÄm împotriva acestei trÄdÄri. Iar românii o sÄ ÈinÄ minte cine a votat pentru sÄrÄcie Èi cine a votat pentru România!â, susÈine senatorul AUR, Ètefan GeamÄnu.”
• 2026-08-04 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Protejarea producătorilor autohtoni și condițiile de comercializare din piețele agroalimentare — Adresată: Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, interimar, domnul Tánczos Barna De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Protejarea producătorilor autohtoni și condițiile de comercializare din piețele agroalimentare Domnule ministru, Producătorii români trebuie sprijiniți atât pentru a-și valorifica marfa în fața concurenței produselor din import, începând cu condiții decente de comercializare. În multe piețe agroalimentare, aceștia își desfășoară activitatea fără dotări elementare precum masă, scaun, grup sanitar funcțional, apă curentă sau protecție împotriva intemperiilor, situație care înăsprește condițiile de muncă și prejudiciază igiena produselor. Prin urmare, vă rog să precizați: Ce măsuri aplică Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru protejarea producătorilor autohtoni și ce planuri are pentru promovarea produselor românești și încurajarea cetățenilor să le cumpere? Cum verifică Ministerul condițiile în care producătorii locali își desfășoară activitatea în piețele agroalimentare și ce măsuri va adopta pentru asigurarea dotărilor minime necesare? Vă rog să precizați instituțiile responsabile, deficiențele constatate și sancțiunile aplicate administratorilor piețelor. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-04 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Deficitul de personal medical din secțiile ATI și riscul pierderii de vieți omenești — Adresată: Ministrului interimar al Sănătății, domnul Cseke Attila Zoltán De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Deficitul de personal medical din secțiile ATI și riscul pierderii de vieți omenești Stimate domnule Ministru, Recentul deces al unui bebeluș la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Marie Curie", în contextul imposibilității internării imediate într-un pat de terapie intensivă pediatrică, a evidențiat o vulnerabilitate structurală majoră a sistemului sanitar. În secțiile ATI, capacitatea de tratare a pacienților este determinată nu doar de infrastructură și de numărul paturilor autorizate, ci, în mod esențial, de existența personalului medical calificat necesar asigurării asistenței continue, conform standardelor de funcționare și siguranță. Este profund îngrijorător ca secții esențiale pentru salvarea vieții să funcționeze sub constrângeri permanente generate de lipsa resursei umane, iar pacienții să ajungă să aștepte eliberarea unui loc în terapie intensivă. Raportat la gravitatea acestui caz și la consecințele pe care astfel de situații le pot avea asupra vieții pacienților, vă rog să răspundeți ferm, punctual și complet la următoarele întrebări: Care este situația actuală a deficitului de medici și asistenți medicali din secțiile de terapie intensive la nivel național, câte paturi de ATI sunt autorizate, câte sunt efectiv funcționale și câte nu pot fi utilizate din cauza lipsei de personal? Ce măsuri urgente are în vedere Ministerul Sănătății pentru suplimentarea personalului medical din secțiile de terapie intensivă și pentru eliminarea situațiilor în care pacienții aflați în stare critică sunt privați de acces la îngrijiri din lipsa capacității de funcționare a acestor secții? Intenționează ministerul să elaboreze un program național dedicat recrutării, formării și fidelizării personalului medical din specialitățile critice, în special ATI pediatrică, inclusiv prin stimulente financiare și măsuri organizatorice care să asigure funcționarea permanentă a tuturor paturilor disponibile? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-04 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Continuitatea producției la CNE Cernavodă în condițiile debitului scăzut al Dunării — Adresată: Ministrului interimar al Energiei, domnul Ilie-Gavril Bolojan De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Continuitatea producției la CNE Cernavodă în condițiile debitului scăzut al Dunării Domnule ministru, Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, iar Apele Române și Hidroelectrica au recurs la evacuări controlate din acumulările de pe Olt și Argeș pentru menținerea resursei necesare CNE Cernavodă. CNE Cernavodă își asigură apa de răcire din Dunăre prin bazinul de aspirație, iar scăderea cotei sub nivelul minim de funcționare al pompelor de circulație poate impune reducerea puterii sau oprirea controlată a uneia ori ambelor unități. Vă rog să precizați: Care este nivelul actual din bazinul de aspirație al CNE Cernavodă, care sunt pragurile operative în vigoare pentru reducerea puterii sau oprirea controlată a fiecărei unități și ce măsuri sunt pregătite dacă debitul Dunării continuă să scadă? Ce capacități vor compensa producția pierdută în cazul opririi uneia sau ambelor unități? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-04 “Silegeanu Cătălin - Declarație politică - Nicușor Dan, o năpastă asupra României! — Adresată de către domnul senator: Cătălin Silegeanu Circumscripția electorală: Nr. 7 Botoșani Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Titlul declarației: Nicușor Dan, o năpastă asupra României! România a intrat în cele mai primejdioase săptămâni ale anului cu un guvern al cărui mandat politic a expirat, cu miniștri deveniți colecționari de portofolii și cu un președinte care cercetează îndelung criza pe care avea datoria să o curme. Dronele străine se plimbă nestingherite prin spațiul nostru aerian, economia se stinge și ultima fereastră pentru salvarea miliardelor din PNRR se îngustează în fiecare zi. Nicușor Dan tratează România ca pe o problemă rămasă pe tablă după terminarea orei, cu formule neterminate, rezultate greșite și buretele pregătit să șteargă. PNRR se apropie de închidere după ani de jaloane târâte, reforme ciuntite și investiții plimbate între ministere și fiecare săptămână risipită poate îngropa sute de milioane de euro. Comisia Europeană proiectează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, deficit bugetar de 6,2% din PIB, datorie publică de 61,6% și șomaj în urcare la 6,3%, pe fondul scăderii consumului, vânzărilor cu amănuntul și producției industriale. În iunie, România avea deja cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, 9,2%, de peste trei ori media comunitară, iar puterea continuă să stoarcă populația prin taxe cu o precizie pe care a ocolit-o mereu la curățarea sinecurilor și a companiilor de stat. Suntem în cea mai gravă situație din ultimii 30 de ani! Domnule președinte Dan, ați pus Constituția pe post de paravan pentru lașitatea politică și ați ironsit timpul României ca să vă păstrați mâinile curate. Sunteți o năpastă pentru țară! Distribuie acest articol!”
• 2026-08-04 “AUR a votat pentru pÄstrarea în funcÈiune a capacitÄÈilor energetice pe cÄrbune Èi extinderea funcÈionÄrii lor pentru siguranÈa sistemului energetic naÈional — AlianÈa pentru Unirea Românilor (AUR) a votat pentru menÈinerea în funcÈiune a capacitÄÈilor de producÈie a energiei pe cÄrbune Èi pentru extinderea perioadei de funcÈionare a acestora, considerând cÄ securitatea energeticÄ a României nu poate fi sacrificatÄ Ã®n numele unor obiective asumate prin PNRR care s-au dovedit nerealiste Èi pÄguboase. AUR cere renegocierea de urgenÈÄ a jalonului din PNRR care obligÄ România sÄ Ã®nchidÄ capacitÄÈile energetice pe cÄrbune pânÄ la 31 august Èi susÈine menÈinerea acestora în funcÈiune pânÄ la punerea în exploatare a unor noi capacitÄÈi de producÈie, astfel încât securitatea energeticÄ a României sÄ nu fie pusÄ Ã®n pericol. Senatorul AUR Andrei DîrlÄu a arÄtat cÄ AUR avertizeazÄ Ã®ncÄ din 2021 asupra consecinÈelor politicilor energetice promovate la nivel european Èi asumate de guvernele succesive. âDe cinci ani Èi jumÄtate, de când AUR e în Parlament, am spus cÄ PNRR-ul este un ajutor de înmormântare pentru România. Am spus-o în 2021 Èi se confirmÄ Èi acum. Tot de cinci ani Èi jumÄtate spunem cÄ Green Deal-ul, aceastÄ Â«nebunie verde», este o politicÄ greÈitÄ. Iar acest lucru se confirmÄ Ã®n fiecare zi. Ãn fiecare zi vedem cÄ mÄsurile luate dintr-un entuziasm exagerat, de a fi mai catolici decât Papa Èi de a închide capacitÄÈile de producÈie pe cÄrbune, au fost obsesia guvernelor succesive care ne-au adus în aceastÄ crizÄ energeticÄâ, a declarat senatorul AUR Andrei DîrlÄu. Parlamentarul a criticat refuzul Guvernului Bolojan de a renegocia termenul stabilit prin PNRR pentru închiderea acestor capacitÄÈi Èi a avertizat cÄ România riscÄ sÄ Ã®Èi vulnerabilizeze propriul sistem energetic. âAcum, Guvernul doreÈte cu orice preÈ sÄ nu se atingÄ de jalonul din PNRR referitor la închiderea, la 31 august, a capacitÄÈilor de producÈie pe cÄrbune. Este o greÈealÄ! BineînÈeles cÄ acest termen trebuie renegociat Èi aceastÄ Ã®nchidere trebuie amânatÄ. Vedem ce se întâmplÄ la CernavodÄ, vedem ce se întâmplÄ cu populaÈia. Criza energeticÄ este extrem de gravÄ Èi, totuÈi, existÄ aceastÄ obstinaÈie de a respecta un program greÈit, prost întocmit, netransparent Èi care costÄ România mai mult decât îi oferÄâ, a afirmat Andrei DîrlÄu. Senatorul AUR Andrei DîrlÄu acuzÄ coaliÈia PSD-PNL-USR-UDMR de ipocrizie Èi susÈine cÄ actualul proiect de lege încearcÄ sÄ ascundÄ faptul cÄ Ã®nchiderea capacitÄÈilor energetice pe cÄrbune a fost o decizie greÈitÄ. âAcest proiect de lege este o ipocrizie, stimaÈi colegi Este o ipocrizie deoarece, în loc sÄ se spunÄ adevÄrul Èi sÄ se recunoascÄ faptul cÄ Ã®nchiderea capacitÄÈilor pe cÄrbune a fost o eroare, se invocÄ tot felul de formulÄri frumoase pentru a ascunde aceastÄ realitate. CapacitÄÈile pe cÄrbune trebuiau menÈinute Èi trebuiau sÄ rÄmânÄ Ã®n funcÈiune. Nu salvÄm noi planeta. De altfel, Europa contribuie într-o mÄsurÄ redusÄ la emisiile globale, iar alte continente nu îÈi închid capacitÄÈile energetice din cauza acestei aÈa-numite «nebunii verzi»â, a declarat senatorul AUR Andrei DîrlÄu.”
• 2026-08-04 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Eficiența sistemului RO-ALERT în gestionarea inundațiilor din zonele montane — Adresată: Ministrului Afacerilor Interne, domnul Marian-Cătălin PREDOIU De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Eficiența sistemului RO-ALERT în gestionarea inundațiilor din zonele montane Stimate domnule Ministru, Sistemul  RO-ALERT are rolul de a avertiza populația în timp util asupra pericolelor iminente. Având în vedere inundațiile devastatoare produse în anul 2025 în orașul Broșteni, precum și fenomenele hidrometeorologice extreme care au afectat recent orașul Bușteni, soldate cu pagube materiale importante și perturbarea vieții comunităților locale, se impune o evaluare obiectivă a eficienței sistemului RO-ALERT în gestionarea situațiilor de urgență. Ținând cont de aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați: Dacă au fost transmise mesaje RO-ALERT înaintea producerii inundațiilor, cum evaluează ministerul eficiența sistemului RO-ALERT în raport cu impactul acestor inundații și cu reacția populației? Ce măsuri suplimentare vor fi implementate pentru îmbunătățirea avertizării timpurii și a protecției populației din localitățile expuse riscului de inundații? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-04 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Măsuri fiscale pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei — Adresată: Ministrului Finanţelor, domnul Alexandru Nazare De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Măsuri fiscale pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei Stimate domnule Ministru, Motorina reprezintă unul dintre principalii factori de cost pentru transport, agricultură, industrie și alte sectoare esențiale ale economiei. Creșterea accentuată a prețului acesteia se transmite în costurile de producție și distribuție, influențând direct nivelul inflației și puterea de cumpărare a populației. Prin măsuri temporare și bine fundamentate, care să protejeze economia fără a afecta sustenabilitatea finanțelor publice. politica fiscală poate constitui un instrument important pentru diminuarea impactului unor astfel de evoluții. În vederea evaluării mecanismelor fiscale pe care Ministerul Finanțelor le are la dispoziție pentru gestionarea unor astfel de situații, vă rog să îmi comunicați următoarele: În ce condiții și pe baza căror indicatori economici poate Ministerul Finanțelor propune reducerea temporară a accizelor sau modificarea cotei de TVA aplicabile carburanților, pentru limitarea efectelor creșterii prețului motorinei asupra economiei și inflației? A realizat ministerul scenarii de impact privind efectele unei reduceri temporare a accizelor sau a TVA-ului asupra prețului la pompă, asupra veniturilor bugetare și asupra ratei inflației? Ce alte instrumente fiscale sau bugetare are la dispoziție ministerul pentru a atenua efectele unor creșteri accentuate ale prețului motorinei și pentru a sprijini sectoarele economice puternic dependente de transportul rutier? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-03 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Competitivitatea fiscală a României în raport cu statele din regiune — Adresată: Ministrului Finanțelor, domnul Alexandru Nazare De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Competitivitatea fiscală a României în raport cu statele din regiune Stimate domnule Ministru, Începând cu anul 2026, România aplică un impozit de 16% asupra dividendelor, un impozit pe profit de 16%, iar veniturile din dividende pot fi supuse și plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), în condițiile prevăzute de lege. Prin comparație, Bulgaria menține un impozit pe dividende de 5% și un impozit pe profit de 10%, fără aplicarea unui mecanism similar de CASS asupra dividendelor. În condițiile în care statele din regiune concurează pentru atragerea și păstrarea investițiilor prin politici fiscale competitive, diferențele semnificative de impozitare riscă să diminueze atractivitatea României pentru capitalul autohton și să încurajeze relocarea unor companii și investiții către jurisdicții cu o fiscalitate mai redusă. În acest context, vă rog să îmi comunicați următoarele: Cum justifică Guvernul diferențele semnificative dintre nivelul de impozitare aplicat în România și cel practicat de state vecine, precum Bulgaria, în ceea ce privește impozitul pe dividende și impozitul pe profit? A realizat Ministerul Finanțelor o analiză privind impactul actualei fiscalități asupra competitivității capitalului românesc și asupra riscului de relocare a companiilor în alte state cu un regim fiscal mai favorabil? Dacă da, vă rog să prezentați concluziile. Are Ministerul Finanțelor în vedere măsuri de reducere a poverii fiscale asupra capitalului autohton, astfel încât România să își mențină competitivitatea și să descurajeze relocarea firmelor și a investițiilor în alte jurisdicții? Distribuie acest articol!”
• 2026-08-03 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Prevenirea inundațiilor și gestionarea riscurilor hidrologice în zona Broșteni din județul Suceava — Adresată: Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, doamna Diana-Anda Buzoianu De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Prevenirea inundațiilor și gestionarea riscurilor hidrologice în zona Broșteni din județul Suceava Stimată doamnă Ministru, Inundațiile produse în luna iulie 2025 în zona Broșteni, județul Suceava, soldate cu pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante, au afectat grav comunitățile locale și infrastructura din zonă. În spațiul public au fost semnalate drept posibile cauze favorizante blocarea cursurilor de apă prin acumulări de material lemnos și alte deșeuri, precum și defrișările necontrolate realizate în bazinul hidrografic aferent. Dincolo de caracterul natural al unor fenomene meteorologice extreme, statul are datoria de a identifica și de a elimina factorii de risc generați sau agravați de neglijența umană, astfel încât comunitățile locale să beneficieze de protecție reală și de măsuri eficiente de prevenție. Având în vedere cele expuse,vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări: 1) Care sunt concluziile verificărilor efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de instituțiile din subordine cu privire la cauzele inundațiilor produse în iulie 2025 în zona Broșteni, județul Suceava, și în ce măsură blocarea cursurilor de apă, defrișările și alte intervenții antropice au contribuit la amplificarea efectelor acestora? 2) Ce măsuri concrete a dispus și a implementat ministerul după producerea inundațiilor pentru refacerea și consolidarea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, respectiv decolmatarea și regularizarea cursurilor de apă, consolidarea malurilor, construirea sau modernizarea digurilor și bazinelor/barajelor de retenție, precum și pentru reducerea riscului producerii unor evenimente similare? 3) Ce măsuri permanente are în vedere ministerul pentru prevenirea unor astfel de calamități, în special în ceea ce privește combaterea defrișărilor ilegale, monitorizarea exploatărilor forestiere, întreținerea cursurilor de apă și colaborarea cu autoritățile competente pentru protejarea comunităților expuse riscului de inundații?”
• 2026-08-03 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Punerea în aplicare a hotărârii judecătorești privind transparența cheltuielilor publice pentru sprijinirea Ucrainei — Adresată: Secretarului general al Guvernului, domnul Dan Reșitne De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Punerea în aplicare a hotărârii judecătorești privind transparența cheltuielilor publice pentru sprijinirea Ucrainei Domnule secretar general, APADOR-CH a solicitat Guvernului să comunice valoarea ajutoarelor acordate Ucrainei, însă autoritățile au invocat caracterul clasificat al actelor normative prin care au fost aprobate cheltuielile. Prin Hotărârea nr. 7360/2026 din 9 iulie 2026, Tribunalul București a obligat Guvernul să comunice numărul și data acestor acte, precum și informațiile privind regimul lor de clasificare. Deși premierul anunțase public că datele vor fi centralizate și făcute cunoscute, SGG a continuat în instanță să se opună divulgării lor. Când va pune Secretariatul General al Guvernului în aplicare Hotărârea nr. 7360/2026 și va comunica informațiile stabilite de instanță? În cazul formulării unui recurs, vă solicit să precizați data, motivele căii de atac și termenul în care Guvernul intenționează să asigure transparența sumelor cheltuite pentru sprijinirea Ucrainei. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-03 “Dan Dungaciu (AUR): "Diaspora românească față în față cu mediocritatea statului român" — Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a participat la conferința ROUNIT, la Munchen (30-31 iulie), unde a vorbit despre diaspora românească, conexiuni politice și economice. "Diaspora este o temă enormă, în relație cu care statul român a rămas cu mult în urmă. Decalogul abordării diasporei românești 1. Resurecția identitară la care asistăm astăzi modifică radical inclusiv relațiile statului gazdă cu diaspora, dar și atitudinea diasporei față de statul gazdă și proprie identitate. 2. Diaspora este departe a de fi doar "forță de muncă", precum era în anii 90, a devenit o veritabilă forță economică, conștientă de importanța ei inclusiv din acest punct de vedere. Bucureștiul nu a înțeles aceste modificări, a rămas undeva acum 20 de ani în abordarea românilor din afara României; 3. Diaspora este nu doar numeroasă, a devenit un "asset"! Dacă românii din Marea Britanie, Italia, Germania sau Spania ar pleca brusc din aceste state, acestea s-ar resimți acum din punct de vedere economic și social. Și statele gazdă știu asta, și diaspora o știe. Doar statul român nu înțelege noile realități; 4. Diaspora s-a emancipat și identitar. E departe de situația anilor 90 sau chiar 2000, când încerca să se "ascundă"; când sentimentul răsăriteanului că trebuie să "îți ceri scuze că exiști" era acut. Acum nici copiii nu mai sunt ținuți departe de limba română care le-ar putea periclita puritatea accentului local, care, la rându-i, i-ar identifica ca și "străini". E o creștere a conștiinței de sine identitare a diasporei; 5. Forța economică a companiilor conduse sau gestionate de români este impresionantă. Nu avem inventarul lor, nu le punem în lucrare, nu le contactăm, nu avem un plan în care să cooperăm; 6. MAE este un instrument înecat în propriile mediocrități și lipsă de viziune; atitudinea față de diasporă este, cel mult, "consulară" și electorală. Nimic strategic, nimic major, nimic de viitor. Comportamentul tipic al, practic, tuturor instituțiilor românești în acest moment. La fel, miniștrii de resort (cultură, învățământ, muncă etc.) rareori au habar de ce se petrece acolo. 7. Ministrul de externe trebuie să devină inclusiv ministrul comerțului; diplomații trebuie pregătii și evaluați inclusiv din acest punct de vedere. Este nevoie de atașați economici, unul dedicat special diasporei atunci când misiunea diplomatică se află într-un stat cu prezență semnificativă a românilor; 8. Diaspora, prin capacitatea economică pe care a dobândit-o (din Europa până în America) poate fi un sprijin dar și poate fi sprijinită de statul român. Când Alianța pentru Unirea Românilor – AUR va fi la putere, relațiile economice cu Orientul Mijlociu sau Asia de sud-est vor fi puse sub semnul unui proiect nou. În acest proiect pot fi implicate și companii ale românilor din diaspora; 9. Diaspora trebuie să fie "politizată". Sprijinim românii care se implică în politică – consilieri, primari, deputați. Ei vor fi podul politic între România și acele state cu diaspora consistentă. Sprijinim politicieni care se ocupă de comunitățile românești și sprijină legi în favoarea acestora (limbă, biserică, identitate); 10. Creșterea numărului de parlamentari ai diasporei este imperioasă. Dar asta nu trebuie făcut în sine, aritmetic – ar fi un populism ieftin! – ci trebuie pusă în interiorul unui proiect major, care să modifice instituțional modul în care România vede diaspora și se raportează la ea. Vom sprijini asta, orice ține de dezvoltarea economică. Diaspora nu trebuie să fie "țintă" economică a instituțiilor din România care caută disperate bani la buget, ci partener în orice exercițiu de expansiune și dezvoltare economică. Sprijinim, de asemenea, pe model italian, inclusiv o posibilă amnistie economică care ar putea aduce bani serioși într-o economie care gâfâie oricum abundent", arată Dan Dungaciu. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-03 “Soții și partenerii de viață vor fi nevoiți să își declare averea printr-un amendament la legea integrității depus de AUR — Amendamentul AUR la legea integrității prin care obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese este extinsă și asupra soților, soțiilor și persoanelor aflate în relații asimilate celor dintre soți ai Președintelui României, parlamentarilor, prim-ministrului, miniștrilor și altor demnitari de rang înalt, în condițiile prevăzute de lege, a fost adoptat de Comisia Juridică a Camerei Deputaților și va merge la vot în forma finală a legii. Modificarea urmărește extinderea sferei persoanelor obligate să declare averea și interesele, pornind de la ideea că transparența nu privește doar titularul unei funcții publice, ci și situațiile în care patrimoniul sau interesele relevante pot fi deținute ori administrate prin intermediul persoanelor apropiate. În acest fel, legea încearcă să ofere o imagine mai completă asupra averilor demnitarilor și a potențialelor conflicte de interese asociate exercitării unei funcții publice. Până acum, declarațiile de avere ale demnitarilor includeau, de regulă, doar bunurile proprii și pe cele ale copiilor minori, fără o obligație independentă pentru partnerul de viață. Această lacună permitea transferul de bunuri sau interese către soț, soție sau partener, diminuând eficiența controlului public și creând premise pentru eludarea prevederilor legale. Extinderea obligației de declarare la aceste categorii, limitate strict la funcțiile de maximă vizibilitate și putere decizională, închide această portiță și consolidează regimul de integritate. Prin amendamentul depus de AUR se consolidează principiul conform căruia puterea publică trebuie însoțită de o responsabilitate pe măsură, iar încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului poate fi reconstruită pe baze mai solide. AUR a propus această modificare tocmai pentru a elimina o inechitate evidentă din sistemul actual de control al averilor. Acum că a fost adoptat amendamentul, rămâne să vedem dacă partidele parlamentare sunt consecvente discursului public privind sporirea transparenței.”
• 2026-08-03 “Niculina Stelea (senator AUR): "Delirul verde", intitulat pompos Green Deal de către Bruxelles, este în mare măsură vinovat de prezumtiva apocalipsă energetică" — România produce astăzi mai puțină energie decât în urmă cu 15 ani, în ciuda investițiilor masive în surse regenerabile și a obiectivelor asumate prin politicile europene de tranziție verde, susține senatorul AUR, Niculina Stelea. Potrivit acesteia reducerea producției de electricitate, gaze, cărbune și țiței este consecința închiderii capacităților de producție, a lipsei investițiilor în infrastructură și a unor politici energetice pe care le consideră greșite. "Conform Institutului Național de Statistică, România produce mai puțină energie, la toate capitolele (electricitate, gaze, cărbune, țiței), decât în 2010. Asta s-a întâmplat și anul trecut, nu este doar o situație izolată în această vară. Dar cum se poate acest lucru când, în tot acest interval, conform comunicărilor autorităților, a existat un boom al regenerabilelor, îndeosebi al fotovoltaicelor și eolienelor? Asta pe fondul politicilor europene care ne-au explicat că viitorul este verde și, musai, electric. Răspunsul este simplu și are șase factori însemnați: 1. S-au închis capacitățile de producție pe bază de cărbune. Ni s-a spus că este "o tranziție justă" (jargonul bruxellez), închiderea minelor și a centralelor. Dezastrul a fost definitivat prin deja minunatul PNRR, care a pus pe butuci Complexul Energetic Oltenia. 2. După ce a privatizat distribuția, statul nu a mai investit în infrastructură. Nici în stocare, nici în transport. Este exact problema producției mari la hectar, pe care o vinzi în pierdere pentru că nu ai unde să o depozitezi. 3. Proiectele mari, cu studii serioase, din zona nucleară (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă) au fost puse pe pauză pentru idei fanteziste, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești. 4. Piața unică de energie, impusă de Comisia Europeană, a crescut prețurile, dar infrastructura este gâtuită și la nivel european. De aceea, noi acum nu luăm curent din Austria sau Italia, ci exclusiv din proximitate (Bulgaria, Ungaria, Serbia și, mai nou, Ucraina). 5. Rețeaua noastră este interconectată cu cea din Republica Moldova. Adică le dăm și lor curent și gaze. Culmea este că acolo nu am auzit de raționalizări, așa cum, într-o manieră comunistă, ne cere nouă Bolojan să facem. 6. Mari proiecte hidroenergetice au fost blocate de ONG-uri de mediu finanțate de Bruxelles. Salvau băieții gândacul de pădure cu pete verzi. Este important de înțeles că aceasta nu este o problemă doar a României. Mai toate statele din Uniunea Europeană și-au sacrificat industria și bunăstarea cetățenilor pentru iluzia unui viitor utopic. Penele de curent din Spania și Portugalia de anul trecut au arătat că totul se poate bloca într-o secundă dacă sistemele informatice integrate, dependente, evident, de electricitate, nu mai funcționează. Raportul Draghi, publicat în urmă cu doi ani, este fabulos în acest sens: constată toate aceste neajunsuri, le inventariază cu grijă și, la sfârșit, trage concluzia absolut ilogică și aberantă că procesul de electrificare trebuie accelerat. Asta deși, așa cum se poate vedea, curentul nu este nici ieftin și necesită o transformare profundă a întregii infrastructuri. Aceste observații nu sunt noi. Sunt chestiuni asupra cărora am mai atras atenția în trecut. Ele au trecut însă neobservate pentru că, de bine, de rău, sistemul încă funcționa. Acum ne aflăm la începutul colapsului, iar crizele se vor înmulți. Dezastrul poate fi încă evitat, dar trebuie să avem un guvern conservator care să pună stavilă derapajelor bruxelleze și care să pună preț pe independența energetică a României ca pe o condiție esențială a securității naționale. Fără blocaje pentru proiecte energetice mature, fără închiderea definitivă a unor unități de producție care pot fi folosite în timp de criză, cu investiții în infrastructura de transport și stocare a energiei. Poate că, cel mai important, este nevoie de conducători care să nu le vândă iluzii propriilor cetățeni că totul va fi verde, gratis și ușor", arată senatorul AUR, Niculina Stelea. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-03 “Daniela Ștefănescu (senator AUR): "Peste câțiva ani, PNRR nu va mai fi o știre. Va fi o lecție" — Senatorul AUR Daniela Ștefănescu critică modul în care PNRR a legat accesul la fonduri europene de reforme în domenii esențiale precum salarizarea, pensiile și administrația publică, susținând că România trebuie să își păstreze dreptul de a decide singură politicile publice naționale. În opinia sa, experiența PNRR trebuie să fie o lecție pentru viitoarele instrumente financiare europene. "Până la PNRR, Uniunea Europeană finanța drumuri, spitale, școli. Bani pentru ce construiești. Prin PNRR, logica s-a schimbat: banii nerambursabili au fost legați de reforme, salarizare, pensii, fiscalitate, administrație publică. Împrumuturile, pe care le plătim noi, au rămas pentru investiții. Atât despre fapt. Acum, despre problemă. Tratatele europene spun limpede că Uniunea acționează doar acolo unde statele i-au dat această competență. Organizarea administrației, salarizarea bugetarilor, arhitectura pensiilor rămân, prin tratat, decizii naționale. Și totuși, România a acceptat ca accesul la o parte din bani să depindă tocmai de reforme în aceste domenii. Juridic, am semnat de bunăvoie. Politic, întrebarea rămâne deschisă: unde se termină stimulentul financiar și unde începe dictarea unei politici publice naționale? E o întrebare despre cum se raportează UE la țările membre, despre limita dintre cooperare și subordonare, o limită pe care chiar tratatele UE o protejează prin principiile atribuirii competențelor, subsidiarității și identității constituționale a statelor membre. Lecția reală a PNRR nu este despre câți bani am absorbit sau dacă am bifat toate jaloanele. Este despre dacă am reușit să păstrăm ceva mult mai important: – dreptul românilor de a-și decide singuri politicile publice esențiale, prin vot, nu prin condiționalitate financiară. E o dezbatere pe care România trebuie s-o poarte serios, nu pentru PNRR, care se apropie de final, ci pentru instrumentele financiare europene care vin după el. Pentru că data viitoare s-ar putea să nu mai fim întrebați. S-ar putea doar să fim informați", a declarat senatorul AUR, Daniela Ștefănescu. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-03 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Eficiența Programului Start-Up Nation și măsurile pentru reindustrializare și dezvoltare regională — Adresată: Ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Irineu DARĂU De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Eficiența Programului Start-Up Nation și măsurile pentru reindustrializare și dezvoltare regională Stimate domnule Ministru, Programul Start-Up Nation reprezintă unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu rol în stimularea investițiilor, crearea de locuri de muncă și consolidarea mediului antreprenorial. În contextul obiectivelor privind reindustrializarea economiei, reducerea disparităților regionale și valorificarea potențialului economic al zonelor mai puțin dezvoltate, este necesară o evaluare a eficienței programului și a măsurilor prin care acesta contribuie la dezvoltarea durabilă a IMM-urilor și la atragerea investițiilor. Solicit să îmi comunicați care sunt rezultatele Programului Start-Up Nation de la lansare până în prezent, respectiv: numărul IMM-urilor finanțate, valoarea totală a finanțărilor acordate, numărul locurilor de muncă înființate, rata de supraviețuire a firmelor beneficiare la 3 și la 5 ani, precum și concluziile evaluărilor efectuate de minister privind impactul economic și eficiența programului. Vă rog să precizați care este strategia Ministerului Economiei pentru susținerea dezvoltării IMM-urilor, a reindustrializării și a atragerii investițiilor în zonele mai puțin dezvoltate sau greu accesibile, inclusiv prin adaptarea Programului Start-Up Nation, implementarea unor scheme de sprijin dedicate, acordarea de facilități pentru investitori și adoptarea altor măsuri menite să reducă disparitățile regionale și să stimuleze investițiile cu valoare adăugată ridicată. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-03 “Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): "Sub perdeaua populismului, PSD, PNL, USR și UDMR pregătesc una dintre cele mai mari fraude politice din istoria României" — Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză coaliția PSD-PNL-USR-UDMR că pregătește una dintre cele mai grave fraude politice din ultimii ani, folosind un scandal populist drept paravan pentru adoptarea unei strategii care, în opinia sa, restrânge dezvoltarea economică și transferă Parlamentului atribuții care aparțin Guvernului. "Urmează, începând de astăzi, o ploaie populistă de cea mai joasă speță, menită să ascundă una dintre cele mai mari fraude politice din istoria statului român. Ploaia va fi provocată de o ceată de politicieni care nu pot justifica traiul luxos pe care îl duc zi de zi, cu excursii în locuri paradisiace din străinătate, cât se poate de dese și plătite de diverse firme sau de protectori bogați. Politicienii respectivi vor arunca, care mai de care, cu soluții abject de populiste pe masa legii integrității, astfel încât toate privirile să fie ațintite asupra "dezbaterilor" pe tema legii integrității, dezbateri axate pe teme care mai de care mai ridicole și care vor ușura respingerea ulterioară a legii la Curtea Constituțională. La adăpostul atacului populist, partidele politice vor comite, însă, o crimă monstruoasă la adresa sistemului nostru constituțional și vor distruge definitiv viața noastră, așa cum era până astăzi. Să fiu cât se poate de clar: în vreme ce toată presa va scrie doar despre concursul de populism, parlamentarii vor aproba, în liniște și netulburați, "Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030". De ce este acesta un act monstruos? Pentru că adoptarea strategiilor de ramură este apanajul strict al Guvernului, fiind un instrument de planificare pe termen mediu (mai mic de 5 ani). Ori, așa cum Guvernul este criticat pentru că legiferează în loc să lase Parlamentul să o facă, așa este și Parlamentul de criticat când intră peste atribuțiile Guvernului. Deci, o strategie adoptată prin lege, nu prin hotărâre de Guvern, este o abominație legislativă, remarcată chiar și de Consiliul Legislativ. În al doilea rând, această strategie nu este un act întocmit de autorul proiectului de lege (deputata Diana Buzoianu), ci un studiu întocmit de trei firme: PRO BIODIVERSITAS S.R.L., Societatea Ornitologică Română și M&S ECOPROJECT S.R.L. Ar fi pentru prima dată în istorie când un parlament național adoptă, prin lege, un studiu făcut de niște firme private. Dar haideți să vedem și ce conține respectiva strategie și de ce este de neadmis: * strategia identifică agricultura ca reprezentând principalul pericol la adresa biodiversității, o mistificare periculoasă prin consecințele sale; * strategia impune creșterea cu 16% a suprafețelor protejate, adică a zonelor unde nu se pot realiza lucrări energetice sau de infrastructură; * practic, după adoptarea strategiei, 30% din teritoriul țării va fi interzis pentru activități economice; * strategia mai impune și interzicerea hidrocentralelor, a acumulărilor și a rețelelor de linii electrice în zone încă nespecificate; * strategia va face extrem de dificilă, dacă nu imposibilă, amplasarea de turbine eoliene în Marea Neagră. Oameni buni, oricine poate vedea unde a condus politica irațională de suprimare a hidrocentralelor și a centralelor pe cărbune și gaze. Avem oare nevoie de o nouă strategie de dezindustrializare? Avem oare nevoie de o și mai mare scumpire a energiei? Avem nevoie ca toate acestea să se producă printr-o asemenea oroare legislativă?", a declarat liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-03 “AUR a votat pentru mai multă transparență și pentru consolidarea standardelor de integritate în funcțiile publice — Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a votat în favoarea proiectului pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, considerând că, deși legea nu este una perfectă, reprezintă un pas important în creșterea transparenței și a responsabilității celor care ocupă funcții publice. Un element esențial al proiectului îl reprezintă amendamentul depus de AUR și adoptat de Comisia juridică a Camerei Deputaților, prin care obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese este extinsă și asupra soților, soțiilor și concubinilor Președintelui României, parlamentarilor, prim-ministrului, miniștrilor și altor demnitari de rang înalt, în condițiile prevăzute de lege. În acest context, deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels acuză USR că a renunțat la propriul discurs despre integritate și lupta împotriva corupției, transformând principiile pe care le invoca în opoziție în simple instrumente de propagandă. "Ceea ce remarcăm de fiecare dată la voi este abilitatea de a vă transforma din acuzatori în cei mai înverșunați apărători și judecători ai Curții Constituționale, dar numai atunci când este vorba despre interesul vostru. Dacă venim cu proiecte de lege care îl afectează, într-un fel sau altul, pe Dominic Fritz, toate reglementările devin neconstituționale. Dacă îndrăznim să venim cu reglementări care, într-un fel sau altul, îl ating pe președintele Nicușor Dan, sunt neconstituționale. Nici vorbă să vă mai amintiți de promisiunile pe care le-ați făcut odată. Știți voi, cele despre așteptările populației, despre ceea ce ați promis, despre corectitudine, despre "Fără penali în funcții publice", despre "Jos corupția!" și așa mai departe. Ei bine, ați uitat tot!", a declarat deputatul AUR. Prin această modificare este închisă o portiță care permitea ascunderea unor bunuri sau interese prin intermediul persoanelor apropiate, oferind o imagine mai completă asupra patrimoniului și intereselor celor care exercită funcții publice de cea mai mare responsabilitate. Totodată, legea stabilește o aplicare neîntârziată în cazul persoanelor față de care există o hotărâre judecătorească definitivă privind starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, care nu mai pot ocupa funcții publice. AUR a susținut acest proiect deoarece consideră că exercitarea unei funcții publice trebuie să fie însoțită de transparență și responsabilitate, iar controlul asupra averilor demnitarilor trebuie să fie unul real și eficient. AUR va milita în continuare pentru transparență, integritate și responsabilitate în exercitarea funcțiilor publice, precum și pentru eliminarea tuturor portițelor care permit exploatarea unei lacune legislative. Deși această inițiativă poate fi îmbunătățită în continuare, ea reprezintă un pas în consolidarea încrederii românilor în instituțiile statului și în întărirea standardelor de integritate din România.”
• 2026-08-02 “Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): "Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?" — Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că decizia agenției Fitch de a menține ratingul României la nivelul BBB- cu perspectivă negativă nu produce efecte directe asupra economiei și consideră că dezbaterea publică ar trebui să se concentreze asupra problemelor structurale ale finanțelor statului. Acesta afirmă că evoluția datoriei publice și a deficitului bugetar reprezintă adevăratele provocări pentru România și pune sub semnul întrebării corelația dintre ratingurile acordate de agențiile internaționale și situația economică reală. "În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB – cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch, nu are nicio implicației asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație. Iată și explicațiile: 1. Situația comparativă a vecinilor noștri ne indică cu claritate că notele (ratingurile) de la Fitch nu au vreo mare corespondență cu realitatea sănătății financiare: – Polonia are același nivel al datoriei publice (puțin peste 60% din PIB), un deficit bugetar similar cu al nostru (7,3% anul trecut), dar Fitch îi acordă un rating mult mai bun decât nouă , A-. De unde, poate, dobânzile mai mici pentru termene lungi (10 ani), la care se împrumută Polonia, de 5,51% pe an, în comparație cu 6,91% pe an în cazul României; – Ungaria are un nivel al datoriei publice de 75%, mult mai mare decât al nostru, un deficit bugetar de doar 4,4% pe 2025 și Fitch i-a dat un rating cu două trepte mai bun decât al nostru, BBB. De unde, poate, dobânda mai mică pe care o plătesc ungurii pentru obligațiunile pe 10 ani: 5,26% pe an; – Bulgaria are o datorie publică infimă, 30% din PIB, un deficit bugetar mai mic decât jumătate față de al nostru, 3,6%, dar primește de la Fitch un rating doar cu treaptă mai bun decât al nostru, BBB+; Dobânda plătită de bulgari pentru obligațiunile pe 10 ani este de 4,09%; – Cehia are o datorie publică mică (cam 45%), un deficit bugetar de doar 2,1% în 2025, un rating mult mai bun decât tot ce este în regiune, AA-, dar se împrumută cu 4,93% pentru maturitatea de 10 ani; – în fine, Serbia, o țară care nu este nici în NATO, nici în UE și căreia Fitch nu i-a acordat un rating "investing grade", ținând-o la categoria "junk" (BB+ ) se împrumută cu o dobândă net mai mică decât a noastră (5,45% pe an). Ei bine Serbia are o datorie publică și un deficit similare cu ale Cehiei (45% din PIB, respectiv 3% din PIB). 2. Situația comparativă cu ratingurile României din ultimii ani, de asemenea, nu indică vreo corelație între starea finanțelor statului și ratingurile acordate de Fitch: – România are același rating de la Fitch (BBB-) încă din februarie 2011, adică de 15 ani, timp în care datoria publică a urcat de la 34,7% din PIB la peste 60% din PIB, iar deficitul bugetar a evoluat puternic, scăzând de la 5,6% în 2011 la doar 0,5% în 2015, pentru a crește apoi până la astronomicul nivel de 9,3% în 2024; – la începutul anilor 2000 , România nici nu avea un rating de "investment grade", era pe la BB- sau BB+, deși datoria publică era mai mică decât 15% din PIB, iar deficitul bugetar era sub 2%; – atunci când Fitch a sancționat România cu trecerea la "junk" în noiembrie 2008, datoria publică abia depășea 20% din PIB, iar deficitul bugetar era de 5,4% din PIB. Iar când a premiat Fitch România cu ieșirea din "junk", datoria publică urcase la 34,7% din PIB și deficitul bugetar era la 5,6% din PIB! Deci, oameni buni, hai să privim cifrele și să fim sinceri cu noi înșine. Poate așa vom putea să ne răspundem la câteva întrebări: – de ce are România azi un rating mai bun decât atunci când avea datoria publică de trei-patru ori mai mică și deficitul public de cinci ori mai mic? – de ce are România același rating azi și în 2015, deși acum avem deficite de 8-9% din PIB, iar în 2015 aveam deficit de 0,5%, iar datoria publică este azi dublă față de 2015, ca pondere în PIB? – de ce are Serbia un rating mai prost decât al nostru, deși are deficit bugetar de 2-3 ori mai mic și datorie publică la trei sferturi față de a noastră? – cam care este influența ratingului asupra dobânzilor la împrumuturile luate de un stat din Europa de Est? Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?", a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-02 “Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): "Acești neputincioși și ipocriți care ne conduc" — Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu analizează eșecul politicii europene impuse de birocrații de la Bruxelles, în contextul crizei migrației din exclava spaniolă Ceuta. Acesta trasează o paralelă între politicile migrației promovate în 2015 de cancelarul german Angela Merkel și alte decizii strategice care s-au dovedit niște greșeli majore precum Green Deal, federalizarea și controlul media, pe care politicienii care domină astăzi instituțiile europene nu le vor putea îndrepta. Această sarcină, subliniază Dungaciu, revine mișcărilor de protest din țările europene, așa cum este cazul partidului AUR. "Acum mai bine de 10 ani, pe 31 august 2015, cancelarul german Angela Merkel avea să rostească expresia faimoasă "Wir schaffen das" – "Putem să facem asta". Anunța la vremea respectivă politica de bun venit a refugiaților (Willkommenspolitik), care a dus în Germania, din 2015 până astăzi, vreo 3 milioane de refugiați. Nimeni din "lumea bună", la vremea respectivă, nu a spus nimic. Mainstream-ul aplauda, precum pinguinii la grădina zoologică. Toată lumea vorbea despre binefacerile migrației, despre cât de bună este această decizie, cât de înțelept este, nu-i așa, mainstream-ul care ne conduce de la Bruxelles și nu numai. După 10 ani de zile, se întâmplă episodul aproape neverosimil din Spania, de la Ceuta. Aceiași reprezentanți ai clasei politice de mainstream, 22 de lideri, cum titrează presa, se ridică indignați împotriva gestului pe care Spania îl face, deschiderea frontierelor, refugiații care vin peste Spania și peste Europa. "Să avem grijă la refugiați", ne spun încă o dată aceiași oameni politici, reprezentanții acelorași partide, aceiași oameni de la Bruxelles, aceiași reprezentanți ai Uniunii Europene. Ipocrizia este mare cât casa. Chiar nu vă este rușine?! 2015 a generat în politica europeană apariția partidelor de protest la scară mare. Partidele de protest care existau încep să se dezvolte, partidele de protest care nu existau încep să ia naștere. Asta s-a întâmplat în politica europeană ca reacție la o neputință endemică, la o incapacitate de a înțelege realitățile prezentului și viitorul, pe care liderii politici naționali sau de la Bruxelles le-au exprimat cu atâta claritate. Neputința a fost în acte și a fost aplaudată. După 10 ani, aceiași oameni recunosc că au greșit și că n-au înțeles nimic. Asta este, de fapt, trendul politic din spațiul european: oameni care fac greșeli enorme și cărora le trebuie vreo 10 ani să se prindă că ceea ce au făcut a fost greșit. Așa a fost pe chestiunea migrației. Așa este pe chestiunea Green Deal-ului, în care nu avem încă un Ceuta, dar se pregătește sub ochii noștri. Colapsul, criza energetică, va fi, de fapt, o Ceuta a energiei europene. După 10 ani de Green Deal, ne vor spune aceiași lideri europeni: "Am greșit. Trebuie să ne întoarcem, nu-i așa, la alte moduri de a obține energia, pentru că nu se mai poate așa." Liderii de la București, de fiecare dată, nu doar că au fost în corul susținătorilor acestor greșeli, au fost în primele rânduri. Dacă ne gândim ce s-a întâmplat cu energia, o țară precum România, cu tradiții care nu pot fi comparate în ceea ce privește extracția de petrol și gaze și folosirea energiei proprii, ajunge precum în vremea lui Nicolae Ceaușescu, în care să citească, să învețe la lumânare, să-și economisească energia, pentru că, nu-i așa, nu se mai poate. Este un eșec catastrofal pentru Europa, un eșec devastator pentru România, al acelorași oameni care n-au înțeles nimic, care n-au nicio legătură cu realitatea, care n-au capacitatea să genereze politici și viziuni. Ei au generat această criză și ei încearcă să ne spună că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic și că "solidaritatea europeană", așa zicând, ne va salva și de data asta. Așa se va întâmpla și cu eforturile de federalizare. Vom avea o Ceuta și a acestui efort de centralism european, de centralism de la Bruxelles. Va eșua și acest proiect, pentru că n-are nicio legătură cu realitatea. Așa se va întâmpla cu tentativa de a controla, de a cenzura media tradițională și, mai ales, media online. Și aici vom avea o explozie, o reacție, pentru că aceste manifestări n-au nicio legătură cu realitatea și cu dorința europenilor și a tuturor oamenilor, în general. Libertatea e o chestiune pe care nu poți să o reprimi și asta nu se va întâmpla, mai cu seamă pe continentul european. Așa arată politica europeană a unor oameni care, în acest moment, fac politică doar ca să facă politică. Nu știu de ce o fac, pentru că relația lor cu realitatea nu mai există, până la urmă. Oamenii aceștia au stat în instituții naționale sau europene decenii la rând. Oamenii aceștia nu înțeleg ce se întâmplă, nu înțeleg ce vor oamenii, nu înțeleg cum trăiesc oamenii, nu înțeleg ce valori au oamenii. Mișcările de protest pe care le vedem la nivel european, iar noi, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), am fost la început o mișcare de protest, sunt expresia firească, naturală, a acestor oameni care au pierdut relația cu realitatea și care au lipsa de bun-simț să răspundă, după 10 ani, că, de fapt, n-au nicio legătură cu enormele greșeli pe care Europa le-a făcut. În ultima vreme, practic toate deciziile strategice ale Europei s-au dovedit a fi greșite. Prin urmare, problema nu este nici Uniunea Europeană în sine, nici democrația în sine, nici partidele în sine. Problema este oamenii care populează aceste instituții. De aceea, schimbarea politică este majoră, la nivel național și la nivel european. Nu ne permitem să mai așteptăm 10 ani ca să înțelegem că Green Deal a fost o eroare. Nu ne mai permitem să așteptăm 10 ani ca să înțelegem că presiunea pentru federalizare și centralism european este o greșeală. Nu ne mai permitem 10 ani ca să înțelegem că presiunea pentru controlul internetului reprezintă o defecțiune majoră a sistemului. Schimbarea trebuie să vină cât mai repede. Oamenii aceștia greșesc, dar, ca să nu suportăm greșelile lor pentru multă vreme, trebuie să-i dăm jos. Despre asta este vorba politica europeană și în politica românească astăzi", a transmis prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu. Distribuie acest articol!”
• 2026-08-01 “Niculina Stelea (senator AUR): "Performanțele sportivilor români vor fi apărate datorită amendamentelor promovate de AUR" — Senatorul AUR Niculina Stelea anunță că, datorită amendamentelor promovate și votate de parlamentarii formațiunii la Legea educației fizice și a sportului, sportivii români care au fost nedreptățiți prin nevalidarea rezultatelor izbutite vor primi sprijin financiar pentru a-și câștiga pe cale juridică recunoașterea performanțelor. Astfel, sportivi precum Ana Maria Bărbosu, câștigătoare de drept a medaliei de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, vor primi sprijin financiar din partea statului român pentru a întreprinde demersurile necesare la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. "AUR (prin semnătura mea și cea a colegului deputat Ciprian Constantin Paraschiv) a inițiat și promovat mai multe amendamente la Legea educației fizice și a sportului prin care Agenția Națională pentru Sport (ANS) și Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) primesc sprijin pentru susținerea apărării rezultatelor obținute de sportivii noștri la nivel internațional. Asta înseamnă că, în cazuri precum celebra situație a gimnastei Ana Maria Bărbosu (deposedată pe nedrept de medalia de bronz obținută la Jocurile Olimpice de la Paris în 2024), va exista finanțare pentru sprijinirea unor demersuri la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Este, totuși, penibil ca o țară să nu fie în stare să apere munca și rezultatele sportivilor proprii pe motiv că nu are bani. Va trebui să înțelegem că sportivii noștri sunt veritabili ambasadori ai României, făcând o treabă mai bună decât face, spre exemplu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condus de doamna Oana Țoiu de la USR. Nu e cine știe ce impact bugetar, dar este foarte mare efectul încrederii în consolidarea imaginii că România este o țară care se respectă și merită respect. Așa arată, din punctul meu de vedere, mândria de țară și patriotismul", a transmis senatorul AUR, Niculina Stelea.”
• 2026-08-01 “Niculina Stelea (senator AUR): "4 motive pentru care păstrarea ratingului de țară nu este o reușită pentru Guvernul Bolojan" — Senatorul AUR Niculina Stelea invocă patru motive principale pentru care evaluarea recentă a Agenției Fitch Ratings, care a menținut nivelul de "BBB- cu perspectivă negativă" pentru România, nu este o reușită a Guvernului Bolojan. Niculina Stelea explică faptul că țara noastră deja se află în junk dacă analizăm costurile de finanțare ale împrumuturilor, iar reducerea deficitului bugetar rămâne un obiect încă foarte îndepărtat. "Extazul guvernanților după ce agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la "BBB minus cu perspectivă negativă" arată penibilul absolut în care se scaldă actuala Putere. Din patru motive: 1. În realitate, Fitch ne retrogradase inițial, așa cum au și recunoscut. Doar după intervenții politice, ratingul a fost păstrat. 2. Agențiile de rating sunt mai interesate de capacitatea unui stat de a plăti datoriile către creditori. Asta înseamnă că ei pun mai mare preț dacă România își plătește datoriile decât pe performanța economică. Dovezi în acest sens sunt următoarele două fapte: a) în primele șase luni ale anului 2026, s-au plătit 29,37 miliarde de lei doar dobânzi la credite (în creștere cu 16,4% față de anul trecut). Așa cum am mai spus și în alte dăți, împrumuturile pe care statul le ia de la administratorii de Fonduri de pensii private Pilon II vor genera, la un moment dat, o problemă uriașă celor care au contribuit la aceste pensii; b) Fitch estimează o contracție economică de 0,6% pentru România în 2026. Adică și ei spun că performanțele binomului Ilie Bolojan – Alexandru Nazare sunt absolut abisale. 3. În realitate, România este deja la "junk" dacă ne uităm la costurile de finanțare ale împrumuturilor. Ultima emisiune s-a făcut la o dobândă anuală de 6,48%, dar au fost multe momente în care s-a depășit 7%. Sunt cele mai costisitoare împrumuturi din UE. De asemenea, investițiile străine directe (ISD) în România au scăzut cu 25% în primele cinci luni din 2026, însumând 2,195 miliarde de euro față de 2,913 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Ceea ce înseamnă că, iată, investitorii nu vor să aibă de-a face cu țara noastră. 4. Așa cum oricine poate constata, deși taxele și impozitele au explodat și nivelul de trai al populației s-a prăbușit, suntem foarte departe de ieșirea din criza deficitului bugetar. Acesta a fost ținut artificial jos în primele trei luni ale anului de amânarea neconstituțională a Bugetului. În iunie însă, deficitul a fost de 0,25% din PIB, comparabil cu aceeași lună din 2025 când a fost 0,27%. Asta pentru că, în lipsa lor de înțelegere a fenomenului economic, guvernanții nu înțeleg că inflația îi obligă și pe ei la cheltuieli foarte mari. Spre exemplu, administrațiile locale din țară nu mai prididesc cu hotărârii de Consiliu prin care să indexeze facturile celor care fac proiecte de infrastructură după ce materialele de construcții s-au scumpit cam cu 50% în ultimii trei ani. Deci, păstrarea ratingului nu e vreo mare reușită sau o formă de apreciere pentru ce face Guvernul Bolojan. Oricum, suntem în nisipuri mișcătoare până la gât. Fitch nu a făcut altceva decât să le dea nadă celor care conduc România să-și plătească în continuare datoriile către creditorii străini", a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea. Distribuie acest articol!”
• 2026-07-31 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Facilitarea relațiilor directe dintre producătorii locali și cumpărători — Adresată: Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, interimar, domnul Tánczos Barna De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Facilitarea relațiilor directe dintre producătorii locali și cumpărători Domnule ministru, Legătura directă dintre producătorii agricoli și cumpărători poate reduce dependența de intermediari, poate crește veniturile fermierilor și poate facilita accesul populației, comercianților și instituțiilor la produse românești. Pentru ca această legătură să funcționeze, este necesară o bază națională publică, verificată și actualizată, în care producătorii să poată fi identificați după localitate, produse disponibile, cantități, perioade de livrare și date de contact. Intenționează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să creeze o asemenea bază națională, accesibilă atât cumpărătorilor, cât și producătorilor, inclusiv celor care nu dispun de competențe digitale, și care sunt calendarul, sursa de finanțare și instituția responsabilă pentru realizarea și actualizarea acesteia? Distribuie acest articol!”
• 2026-07-31 “Păucean-Fernandes Luminița - Întrebare - Solicitare de clarificări privind protecția spațiilor verzi din zona Parcului Sub Arini, municipiul Sibiu — Adresată: Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR Obiectul întrebării: Solicitare de clarificări privind protecția spațiilor verzi din zona Parcului Sub Arini, municipiul Sibiu STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU, Protejarea spațiilor verzi reprezintă o obligație legală și constituțională a autorităților publice, acestea având un rol esențial în menținerea calității mediului, a sănătății populației și a echilibrului ecologic al localităților. În spațiul public au fost prezentate informații referitoare la amenajarea unei parcări în zona Parcului Sub Arini din municipiul Sibiu, unul dintre cele mai importante parcuri istorice ale României. Potrivit investigației publicate de publicația Turnul Sfatului, există suspiciuni că o parte din terenul încadrat prin documentațiile de urbanism ca spațiu verde aferent parcului ar fi fost utilizată pentru amenajarea unor locuri de parcare, în contextul autorizării unui imobil privat. Totodată, au fost semnalate posibile neconcordanțe între documentațiile cadastrale, documentațiile de urbanism și procedurile administrative aplicate. Indiferent de concluziile la care pot ajunge instituțiile abilitate în acest caz particular, situația ridică o problemă de interes național privind vulnerabilitatea spațiilor verzi urbane în fața presiunilor imobiliare și eficiența mecanismelor instituționale de protecție a acestora. Având în vedere atribuțiile Ministerului Mediului în domeniul protecției mediului și al conservării spațiilor verzi, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: - A fost informat Ministerul Mediului sau Garda Națională de Mediu cu privire la situația semnalată în zona Parcului Sub Arini din municipiul Sibiu? - Au fost efectuate controale de către Garda Națională de Mediu pentru a verifica dacă amenajările realizate au condus la diminuarea suprafeței spațiilor verzi ori la schimbarea destinației acestora, cu respectarea prevederilor legale? - Ce măsuri are în vedere Ministerul Mediului pentru monitorizarea și prevenirea mai eficientă a diminuării suprafețelor de spații verzi din marile municipii ale României? - Are Ministerul în vedere modificarea cadrului legislativ astfel încât orice diminuare a suprafețelor de spații verzi urbane să fie supusă unui control mai riguros și unor sancțiuni mai severe? - Consideră Ministerul oportună instituirea unui registru național digital al spațiilor verzi, interoperabil cu sistemele cadastrale și cu documentațiile de urbanism, pentru a preveni situațiile în care astfel de terenuri pot fi afectate prin interpretări administrative diferite?”
• 2026-07-31 “Bogdan Velcescu, după votul pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin: "AUR va vota pentru orice ajutor, indiferent de ce ramură a agriculturii este" — Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin, desfăşurată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în scopul compensării parţiale a pierderilor generate de creşterea costurilor îngrăşămintelor şi combustibililor. Grupul parlamentar AUR a votat în favoarea proiectului de lege, dar au criticat modul în care sunt tratate inițiativele legislative din domeniul agriculturii. Deputatul AUR Bogdan Velcescu a declarat că formațiunea susține orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români, indiferent de sectorul agricol vizat. Totodată, acesta a criticat ceea ce consideră a fi o diferență de tratament între proiectele susținute de AUR și cele promovate de alte formațiuni politice, precum cele ale UDMR. "Grupul parlamentar AUR va vota pentru orice ajutor, indiferent de ce ramură a agriculturii este. Ne dorim să avem următoarea generație de fermieri care să preia frâiele fermelor din România, dar, din păcate, asta se întâmplă doar cu acord politic. Interesant cum pentru acest domeniu se bate UDMR-ul și câștigă de fiecare dată. Interesant cum propunerile AUR rămân blocate în comisii sau sunt preluate de UDMR și transformate în legi – vedeți subvenția pentru apicultori. Dar ce vreau eu să vă comunic și vreau să vă rămână bine întipărit în minte: nu putem mânca petrol, nu putem mânca rețele sociale, nu putem mânca nanocipuri, nu putem mânca microprocesoare și, peste 20-30 de ani, s-ar putea să ne trezim că nu mai avem capacitatea de a ne hrăni acest popor. Nu mai avem capacitatea de producție decentă, astfel încât să nu fim nevoiți să importăm. (…) Noi stăm să ne punem întrebarea dacă vom mai fi hrăniți natural de către poporul nostru. E ciudat că ajungem să ne gândim la asta. Și e și mai ciudat că permitem orice, dar orice, numai ce vrem noi nu se permite", a afirmat deputatul AUR, Bogdan Velcescu. La rândul său, deputatul AUR Călin Matieș a criticat poziția parlamentarilor PNL în dezbaterile din Comisia pentru agricultură, susținând că aceștia nu au sprijinit proiectul, deși finanțarea provine din fonduri europene. "De foarte multe ori arătați cu degetul către AUR, că sunt antieuropeni, că nu susțin Europa. Dar ieri, în Comisia de agricultură, pe bani europeni, pentru că în acest proiect de lege este vorba de bani europeni, deputații PNL fie s-au abținut, fie nu au participat la vot. Adică nici la bani europeni? Domnilor de la PNL, nu sunteți cumva dumneavoastră antieuropeni? Nu vreți să vină banii în țară pentru fermierii români, pentru crescătorii de suine?", a spus deputatul AUR.”
• 2026-07-31 “Silegeanu Cătălin — Adresată: Ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Ambrozie-Irineu Darău De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Apele termale ale României – resursă strategică insuficient valorificată Stimate domnule Ministru, România deține un patrimoniu natural deosebit, reprezentat de numeroase resurse de ape termale și geotermale, cu un potențial important pentru dezvoltarea turismului balnear, atragerea investițiilor și crearea de noi oportunități economice. O mare parte dintre aceste resurse sunt insuficient valorificate sau rămân neexploatate. În timp ce localități precum Oradea utilizează cu succes energia geotermală atât pentru dezvoltarea turismului balnear, cât și pentru alimentarea sistemului centralizat de încălzire, numeroase alte izvoare termale sunt abandonate sau exploatate doar marginal. Având în vedere necesitatea valorificării acestor resurse strategice, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: Care este situația actuală privind valorificarea apelor termale și geotermale din România în scop balnear și turistic, există o evidență națională sau o hartă publică a acestor resurse și care sunt principalele obstacole care limitează exploatarea lor? Ce măsuri, programe de sprijin și politici publice are în vedere Ministerul pentru dezvoltarea stațiunilor balneare, modernizarea bazelor de tratament și atragerea investițiilor în valorificarea acestor resurse naturale? A fost analizată extinderea utilizării apelor geotermale pentru producerea energiei termice și alimentarea sistemelor centralizate de termoficare, ce măsuri concrete sunt prevăzute pentru transformarea acestor resurse într-un avantaj strategic pentru România? Distribuie acest articol!”
• 2026-07-31 “Mihai Enache (liderul deputaților AUR): "Senatorii PNL și Guvernul vor să scoată la vânzare bunuri publice pentru a stinge datoriile pentru vaccinurile Pfizer!" — Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, anunță că, în cadrul comisiei de administrație și a comisiei juridice din Camera Deputaților, AUR a reușit blocarea unei inițiative legislative a unor senatori PNL, susținută de Guvernul Bolojan, care ar fi permis vânzarea activelor statului român pentru acoperirea unor litigii, inclusiv cel existent cu compania farmaceutică Pfizer. "Am reușit în această sesiune extraordinară să blocăm un proiect de lege prin care câțiva senatori PNL, cu sprijinul Guvernului, voiau să creeze un instrument prin care statul să poată tranzacționa și vinde bunuri publice pentru stingerea unor litigii. Ghiciți care era urgența acestui proiect: să stingem litigiul cu Pfizer. Pfizer, cei de la care guvernele din pandemie, PNL-USR, au comandat milioane de doze de vaccin, un miliard de euro și astăzi statul vrea să vândă bunuri ale statului român, adică ale voastre și ale noastre, ale românilor, ca să acopere acest prejudiciu. Voi vreți ca România să plătească datoria pentru milioanele de doze de vaccin vânzându-și bunurile? Să vândă, de exemplu, aeroportul Otopeni, compania TAROM, portul Constanța. Să vândă orice bunuri printr-o simplă hotărâre de guvern", a declarat liderul deputaților AUR. Mihai Enache a arătat că AUR a reușit să blocheze momentan acest proiect de lege și a propus amânarea dezbaterilor până la primirea unor explicații de la Ministerul Finanțelor și Consiliul Fiscal. "Astăzi, împreună cu colegii mei din Comisiile de Administrație și din Comisia Juridică, am reușit să punem stop momentan acestui proiect de lege. Acele vaccinuri trebuie plătite de cei care le-au comandat, pentru că nu poporul român le-a comandat", a declarat Mihai Enache, liderul deputaților AUR.”
• 2026-07-31 “Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): "Atacurile hibride asupra frontierelor europene trebuie oprite cu un cadru legislativ ferm și fonduri adecvate!" — Europarlamentarul AUR/ECR Georgiana Teodorescu, în calitate de raportor din umbră din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni pentru noul Regulament al Uniunii Europene privind managementul frontierelor externe și spațiul Schengen, s-a alăturat demersurilor colegilor din delegația spaniolă ECR, co-semnând o scrisoare oficială adresată Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și Comisarului pentru Afaceri Interne Magnus Brunner. Demersul diplomatic și politic vine ca reacție la situația critică de la granița sudică a Uniunii Europene, unde enclava spaniolă Ceuta, un oraș european cu o populație de aproximativ 85.000 de locuitori, a fost supusă unui asalt masiv fără precedent: peste 40.000 de cetățeni din afara UE au pătruns pe teritoriul european în mai puțin de 24 de ore. Scrisoarea, co-semnată de Georgiana Teodorescu, avertizează că o trecere de o asemenea amploare, derulată la lumina zilei și la una dintre cele mai strict monitorizate granițe din Africa, nu s-ar fi putut produce fără o planificare prealabilă. Peste jumătate din populația echivalentă a orașului s-a aflat la porți într-o singură zi, iar cel puțin 18 persoane s-au înecat în încercarea de a trece frontiera. "Aceasta nu este o mișcare migratorie spontană; este un atac hibrid în toată regula asupra frontierelor UE. Apărăm Ucraina pentru că un stat terț nu poate coagula sau presa o frontieră europeană. Același principiu se aplică și la Ceuta, chiar dacă unealta o reprezintă oamenii și nu tancurile, ținta rămâne frontiera Uniunii, iar obiectivul este înfrângerea voinței unui stat membru", a subliniat europarlamentarul român. Incidentul din Spania validează o linie roșie pe care Georgiana Teodorescu a susținut-o consecvent prin amendamentele depuse pe dosarul frontierelor externe ale UE: introducerea obligației legale de recunoaștere, definire și finanțare a amenințărilor și atacurilor hibride în legislatia de securitate a Uniunii. "Ceea ce vedem la Ceuta este oglinda a ceea ce trăim pe Flancul Estic, unde România înfruntă zilnic incursiuni de drone, sabotaje și provocări la graniță. Fie că vorbim de Flancul Sudic sau de cel Estic, Uniunea Europeană nu își mai permite să trateze aceste crize prin proceduri birocratice sterile. Avem nevoie de un cadru legislativ capabil să gestioneze aceste perturbări orchestrate și concertate ale frontierelor, care sunt, în fapt, atacuri hibride mascate", a declarat Georgiana Teodorescu. Prin scrisoarea transmisă conducerii Comisiei Europene, europarlamentarul român și colegii din Grupul ECR cer măsuri imediate: Activarea Regulamentului (UE) 2024/1359 privind situațiile de criză și instrumentalizarea migrației, aplicabil de la 1 iulie 2026, creat special pentru a răspunde unor astfel de tactici de șantaj geopolitic. Lansarea unei intervenții rapide la frontieră din partea Frontex, sprijin din partea Agenției UE pentru Azil (EUAA) și alocarea de fonduri de urgență. "Poarta de sud a Europei este testată. Tăcerea este, de asemenea, un răspuns, iar noi nu putem tăcea. Voi continua să lupt în Parlamentul European, ca raportor pe acest dosar, pentru ca noul pachet financiar 2028-2034 și regulamentele Schengen să reflecte realitatea de pe teren și să asigure protecția completă a cetățenilor europeni, indiferent că granița se află la Marea Neagră sau pe continentul african", a conchis europarlamentarul AUR/ECR, Georgiana Teodorescu. Distribuie acest articol!”
• 2026-07-31 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Adaptarea gospodăririi apelor la alternanța dintre viituri și secetă hidrologică — Adresată: Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, doamna Diana-Anda Buzoianu De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Adaptarea gospodăririi apelor la alternanța dintre viituri și secetă hidrologică Doamnă ministru, Legislația prevede planuri bazinale de restricționare a consumului, un centru operativ pentru secetă hidrologică și intervenții prin acumulările existente. Episoadele repetate de secetă arată necesitatea trecerii de la administrarea deficitului deja instalat la formarea unor rezerve strategice în perioadele cu apă excedentară, acolo unde siguranța barajelor și regulile de exploatare permit retenția. Cum evaluează Ministerul eficiența actualului sistem de coordonare și ce program instituțional și investițional va aplica pentru creșterea capacității de stocare, reabilitarea acumulărilor și derivațiilor, coordonarea transferurilor de apă între bazine și folosirea rezervelor în perioadele de secetă? Vă solicit să precizați proiectele, capacitatea suplimentară de retenție, bugetele și termenele asumate. Distribuie acest articol!”
• 2026-07-31 “Silegeanu Cătălin - Întrebare - Dificultăți de navigație pe Dunăre și pierderile economice generate exportatorilor — Adresată: Ministrului interimar al Transporturilor și Infrastructurii, domnul Radu-Dinel Miruță De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul: Dificultăți de navigație pe Dunăre și pierderile economice generate exportatorilor Domnule ministru, Debitul Dunării a coborât în luna iulie la 1.750 mc/s, față de media multianuală de 4.700 mc/s, feribotul Bechet–Oryahovo a fost suspendat din 10 iulie, iar transportul cerealelor a fost perturbat în zona Calafat–Bechet. Situația s-a produs deși AFDJ anunțase lucrări de dragaj, inclusiv pe sectorul Bechet–Corabia, iar măsurătorile administrației indicau deja adâncimi sub 2 metri în anumite puncte critice din apropierea Calafatului. Care sunt punctele în care nu mai pot fi asigurate adâncimile minime de navigație, ce lucrări suplimentare de dragaj vor fi executate, în ce volume și termene, și de ce intervențiile realizate înaintea scăderii debitului nu au prevenit blocajele actuale? Care este volumul zilnic de marfă blocat sau redirecționat, ce pierderi economice estimează Ministerul pentru transportatori, operatorii portuari și exportatorii agricoli și ce plan logistic va fi aplicat până la restabilirea navigației normale? Distribuie acest articol!”