S.O.S. România

Policy topics S.O.S. România is active on

What S.O.S. România has said (60)

• 2026-06-18 “SESIZARE CĂTRE PREȘEDINTA PARLAMENTULUI EUROPEAN — Strasbourg, 18 iunie 2026 SESIZARE CĂTRE PREȘEDINTA PARLAMENTULUI EUROPEAN, DOAMNA ROBERTA METSOLA Subsemnata, Diana Iovanovici-Șoșoacă, membră a Parlamentului European, vă adresez prezenta sesizare privind declarațiile publice făcute de vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, referitoare la o presupusă procedură aflată în analiza structurilor de etică ale Parlamentului European privind participarea mea la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. În cadrul unor declarații acordate presei, Nicu Ștefănuță a afirmat că există o plângere formulată împotriva mea și că aceasta ar fi analizată de structurile competente ale Parlamentului European. Totodată, Nicu Ştefănuţă a declarat că face parte din comisia respectivă și a enumerat public posibile sancțiuni care mi-ar putea fi aplicate, inclusiv suspendarea unor drepturi parlamentare, interdicția de a participa la lucrările plenului sau sancțiuni financiare. Consider că aceste declarații ridică serioase semne de întrebare privind respectarea principiilor de imparțialitate, confidențialitate și prezumție de nevinovăție care trebuie să guverneze orice procedură internă desfășurată în cadrul Parlamentului European. În primul rând, până la momentul declaraţiei publice a lui Nicu Ştefănuţă, nu mi-a fost comunicată oficial existența unei plângeri făcute împotriva mea. Cu toate acestea, un vicepreședinte al Parlamentului European și membru al structurii care ar urma să analizeze cazul oferă deja declarații publice privind existența sesizării și posibilele consecințe ale acesteia. În al doilea rând, apreciez că astfel de declarații sunt o formă de antepronunțare incompatibilă cu obligația de obiectivitate și neutralitate pe care trebuie să o respecte orice persoană implicată într-o eventuală procedură de analiză sau evaluare. În al treilea rând, consider că este necesară clarificarea modului în care informații referitoare la o presupusă procedură internă au ajuns să fie discutate public înainte ca persoana vizată să fie informată oficial și să își poată exercita dreptul la apărare. Intervenția publică a domnului Nicu Ștefănuță făcută în calitatea sa declarată de membru al "comisiei de etică" este o formă de presiune publică incompatibilă cu exigențele de imparțialitate și rezervă instituțională. În același timp, prin asocierea numelui meu cu posibile sancțiuni disciplinare înainte de finalizarea procedurii și înainte de orice comunicare oficială, declarațiile respective au un evident efect de denigrare și prejudiciere a imaginii mele publice. Totodată, subliniez că participarea mea la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg nu a implicat utilizarea fondurilor Parlamentului European și nu a reprezentat o misiune oficială a acestei instituții. Deplasarea a fost realizată în cadrul activității politice și parlamentare proprii, cu respectarea independenței mandatului de europarlamentar. În acest context, solicit: - Să se verifice dacă declarațiile publice ale domnului Nicu Ștefănuță sunt compatibile cu obligațiile de imparțialitate și confidențialitate care decurg din funcția sa și din eventuala sa participare la analiza unei astfel de sesizări; - Să mi se comunice oficial dacă există o procedură deschisă împotriva mea și care este obiectul acesteia; - Să fie garantat dreptul meu la apărare, la informare completă și la un tratament imparțial pe întreaga durată a oricărei proceduri; - Să fie clarificat dacă exprimarea unor opinii politice, participarea la conferințe internaționale și exercitarea libertății de circulație de către un membru al Parlamentului European pot constitui motive pentru restrângerea exercitării mandatului reprezentativ. Orice abatere de la principiile imparțialității, prezumției de nevinovăție și respectării dreptului la apărare transformă o procedură internă într-un instrument de presiune politică. Ceea ce vedem astăzi la Bruxelles este instaurarea unei culturi a conformismului politic. Ești lăudat dacă repeți discursul oficial și ești anchetat dacă îndrăznești să gândești diferit. Ești apreciat dacă susții politica dominantă și ești demonizat dacă alegi dialogul. Aceasta nu este democrație europeană. Este o formă de presiune ideologică incompatibilă cu valorile pe care Uniunea Europeană pretinde că le apără. Dacă Parlamentul European ajunge să sancționeze deplasări, contacte sau inițiative politice legitime ale unor europarlamentari aleși democratic, atunci nu mai vorbim despre pluralism politic și libertate de exprimare, ci despre instaurarea unui climat de intimidare și conformism ideologic incompatibil cu însăși esența democrației europene. Voi continua să promovez dialogul, diplomația și interesele României oriunde este necesar. Iar dacă pentru acest lucru sunt atacată de cei care confundă democrația cu obediența și pluralismul cu uniformizarea ideologică, atunci înseamnă că sunt pe drumul corect. Românii nu m-au trimis la Bruxelles ca să cer voie să gândesc. M-au trimis să îi reprezint. Exact asta voi continua să fac. Cu deosebită considerație, Av. europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă”
• 2026-06-18 “Senator Dumitru Manea (Miron Manega): Epigonismul politic și halucinanta actualitate a lui Mihai Eminescu — Dragi români, nivelul de mitocănie instituțională față de simbolul național Mihai Eminescu a depășit limita de avarie. Faptul că acum două zile, când Eminescu a fost comemorat de ziua morții sale, președintele de ședință, domnul Mircea Abrudean, a refuzat momentul de reculegere, deși l-am cerut de două ori, confirmă pe deplin afirmația din prima frază. Dar poate că nu epigonismul este explicația; poate există o directivă, un ordin sau o poruncă din altă parte. La fel de grav, dar la nivel individual, mi se pare faptul că niciunul dintre vorbitorii acceptați să țină alocuțiuni despre el nu a solicitat acel cuvenit moment de reculegere. Mă abțin să comentez mai mult. S-a vorbit puțin, în opinia mea, în acele alocuțiuni despre gânditorul politic Mihai Eminescu și despre halucinanta lui actualitate. Eminescu a fost politician, dar nu în sensul în care înțelegem noi acest concept; Eminescu a fost doctrinarul temelie al întregii politologii românești. Prin opera sa publicistică, el a conturat viziunea statului ca organism viu, cu nevoi și ritmuri de creștere proprii, a cărui sănătate depinde de respectarea principiilor organice ale dezvoltării naturale. El respingea imitația servilă a "formelor fără fond", avertizând asupra pericolului preluării unor modele străine în mod mecanic, fără adaptarea lor la realitățile spirituale și sociale ale poporului român. Pentru el, statul nu era o simplă mașină administrativă, ci expresia unei acumulări istorice și etnice profunde; de aici și ideea sa celebră că statul este produsul naturii, nu al convențiunii. El privea națiunea ca pe o realitate vie, nu ca pe o construcție artificială rezultată din simple formule juridice sau impulsuri ideologice. În plan geopolitic, el analizează mecanismele puterii, raporturile și strategiile marilor puteri față de statele mici cu o luciditate impresionantă. Textele sale despre Rusia țaristă, Austro-Ungaria, chestiunea Dunării, Basarabia, echilibrul european sau problema orientală arată o capacitate de analiză geopolitică extrem de rară; în acest sens, el a fost și un precursor, geopolitica încă nu fusese conceptualizată. Eminescu nu a fost nici conservator, stereotip transmis din generație în generație, nici liberal. N-a fost niciuna, nici alta, sau a fost și una, și alta. Mai exact, susținerea sa față de conservatori a venit dintr-o necesitate istorică a momentului, nu din rațiuni de partid sau din prietenia cu Titu Maiorescu, căci excesul de valori liberale, care sunt prin excelență ale individului, risca să paralizeze sistemul de valori conservatoare comunitare, constituite organic prin tradiție. Așa cum excesul de valori conservatoare ar fi dus la osificarea statului. Acesta este, în esență, statul organic la Eminescu, pe care el îl compara, ca arhetip primar, cu stupul de albine și mușuroiul de furnici. El a înțeles, ca nimeni altul înainte de el și ca nimeni altul după el, esența profilului etnic și social al poporului căruia i s-a dedicat necondiționat, dar în deplină cunoștință de cauză. Iată cum schițează el în câteva fraze esența acestui profil: "Constatăm, mai înainte de toate, că românii nu sunt coloniști, venituri, oamenii nimănui, ci pretutindeni unde locuiesc sunt autohtoni, populație nepomenit de veche, mai veche decât toți conlocuitorii lor. Și apoi ni se pare că niciun neam de pe fața pământului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decât românul, pentru că nimeni nu este mai tolerant decât dânsul. Singure țările românești sunt acelea în care, din vremuri străvechi, fiecare a avut voie să se închine la orice Dumnezeu a vroit și să vorbească ce limbă i-a plăcut. Nu se va găsi nicio țară în care să nu se fi încercat de a face prozeliți din conlocuitorii de altă lege ori de altă limbă. Hughenoții în Franța, maurii în Spania, polonii față cu rutenii, ungurii cu românii, toți au încercat a câștiga pentru cercul lor de idei populațiile conlocuitoare, și aceasta prin presiune, cu de-a sila. Românii privesc cu stoicism neschimbat Biserica Catolică, atât de veche în Moldova, și nu le-a venit în minte să silească pe catolici de a deveni orientali. Lipovenii fug din Rusia și trăiesc nesupărați în cultul lor pe pământul românesc, apoi armenii, calvinii, protestanții, evreii, toți pot spune dacă guvernele românești au oprit vreo biserică sau vreo școală armenească, protestantă sau evreiască: niciuna." Curierul de Iași, noiembrie 1876; Eminescu avea 26 de ani când a scris și a publicat aceste rânduri. Nu știu dacă acest profil al poporului român a rămas neschimbat. Al lui, al lui Mihai Eminescu, a rămas stabil ca o bornă, sau ca un obelisc, sau ca un munte pe care nu-l poți ignora. Cel care o face se ignoră pe sine, își semnează inexistența. Cel mai strălucit denigrator al poporului său, Emil Cioran, în fața lui Eminescu, nu a putut decât să se încline. Să luăm aminte la cuvintele lui care ar trebui încrustate, cred, în fiecare conștiință: "Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul este aproximativ. Niciunul nu ne-am lăudat cu el? Căci nu l-am declarat cu toții o excepție inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acela pe care și Buddha ar fi fost gelos? Fără Eminescu am fi știut că nu putem fi decât esențial mediocri, că nu există ieșire din noi înșine și ne-am fi adaptat perfect condiției noastre minore." Suntem prea obligați față de geniul lui și față de tulburarea pe care ne-a vărsat-o în suflet. Emil Cioran, Schimbarea la față a României. Vă mulțumesc. Dumitru Manea, senator S.O.S. România, circumscripția 24 Iași."”
• 2026-06-17 “Deputat Tudor Ionescu: Legalizarea prostituției este o inițiativă profund incompatibilă cu demnitatea persoanei umane — Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor colegi. La Camera Deputaților a ajuns un proiect de lege al PNL, care sub titulatura comică "Reglementarea și protecția activităților de natură sexuală" urmărește, de fapt, legalizarea prostituției în România. Este o inițiativă profund incompatibilă cu demnitatea persoanei umane, cu morala creștină, cu valorile constituționale ale statului român și cu obligațiile internaționale asumate de țara noastră. În numele partidului S.O.S. România declar cu fermitate că respingem categoric această propunere legislativă. Prostituția nu este și nu poate fi o meserie. De cele mai multe ori, este o formă modernă de sclavie în care sclavul este femeia vulnerabilă, săracă, fără educație sau sprijin. Prin legalizare, statul român ar deveni garantul acestei sclavii, legitimând ideea că persoana umană poate fi cumpărată și folosită ca obiect. În țările în care prostituția a fost legalizată, consecințele asupra familiei sunt devastatoare. Rata divorțurilor a crescut, iar bărbații care apelează la astfel de servicii ajung să transfere această mentalitate de posesiune și obiectivare asupra soțiilor și partenerelor lor. Se creează astfel o generație de tineri care învață că relația intimă este un act de consum. Familia, fundamentul societății, este astfel subminată din interior. Patriarhia Română, care desfășoară programe concrete de protecție a femeilor împotriva traficului și de susținere a familiilor distruse de prostituție, și-a exprimat deja îngrijorarea și dezaprobarea față de orice inițiativă de legalizare a prostituției, considerând-o incompatibilă cu învățătura de credință ortodoxă și cu respectarea demnității persoanei umane. Promotorii legalizării prostituției susțin că prin controale se va reduce riscul de transmitere a bolilor cu transmitere sexuală. O afirmație falsă, demonstrată de numeroase studii. Din contră, legalizarea crește numărul de clienți care percep prostituția ca sigură, iar bolile ajung în familii, provocând drame și costuri imense pentru sistemul de sănătate. Legalizarea prostituției nu elimină nici prostituția ilegală și nici traficul. Dimpotrivă, le oferă acoperire și le dezvoltă. După cum o demonstrează experiența nefastă a altor state, precum Germania și Olanda, zonele unde se practică prostituția devin focare de infracționalitate, trafic de droguri și recrutare permanentă de noi victime. Statul care legalizează prostituția devine în mod cinic factor principal în amplificarea acestor flageluri și părtaș la degradarea moralei publice, la distrugerea familiilor și periclitarea generațiilor viitoare. Pe cale de consecință, dragi colege și colegi, în loc să legalizăm răul, să combatem cauzele lui, să susținem familia în loc să o subminăm, să apărăm demnitatea femeii române, unitatea familiei, sănătatea publică și valorile creștine ale poporului român. Vă mulțumesc!”
• 2026-06-17 “Deputat Mihai Țiu: Libertatea nu poate fi construită prin anularea valorilor celorlalţi! — Declaraţiile recente ale unor reprezentanţi ai ideologiei LGBT, potrivit cărora "familia tradiţională este un concept de muzeu", iar spaţiul public trebuie "ocupat" şi transformat după o singură viziune asupra societăţii, reprezintă o abordare profund îngrijorătoare asupra modului în care trebuie să funcţioneze o societate democratică. Drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie respectate pentru fiecare cetăţean, însă acestea nu pot deveni un instrument prin care anumite curente ideologice încearcă să reducă la tăcere opiniile diferite sau să prezinte valorile împărtăşite de milioane de oameni drept depăşite, inferioare sau lipsite de legitimitate. O societate liberă se construieşte prin dialog, respect reciproc şi pluralism, nu prin impunerea unei singure perspective asupra familiei, educaţiei, credinţei sau culturii. Este îngrijorător atunci când discursul unor activişti nu se mai limitează la solicitarea respectării unor drepturi individuale, ci promovează ideea remodelării societăţii prin marginalizarea celor care au alte convingeri. Democraţia presupune protejarea minorităţilor, dar şi respectarea dreptului majorităţii de a-şi păstra şi exprima propriile valori, iar în România majoritatea populaţiei împărtăşeşte valorile creştine. Familia, credinţa şi tradiţiile nu sunt exponate de muzeu. Ele reprezintă repere morale, culturale şi sociale care au contribuit la formarea comunităţilor noastre de-a lungul generaţiilor. Atragem atenţia că orice tentativă de limitare a libertăţii de exprimare, de stigmatizare a opiniilor diferite sau de impunere prin presiune publică a unei singure viziuni asupra societăţii trebuie respinsă, ca devoalând intenţiile tiranice ale unei minorităţi agresive, cu manifestări nefireşti. România are nevoie de respect între cetăţeni, nu de conflicte artificiale, are nevoie de apărarea tuturor libertăţilor: libertatea de a trăi conform propriei conştiinţe, libertatea de exprimare, libertatea religioasă şi dreptul fiecărei persoane de a participa la viaţa publică, iar cei căzuţi în patimile perversiunilor sexuale au nevoie de ajutor. Nu putem accepta propaganda LGBT în spaţiul public şi în şcolile româneşti, nu putem sta indiferenţi la pervertirea minţilor copiilor noştri şi nu putem tolera îndemnurile publice la instaurarea dictaturii unei minorităţi anormale împotriva credinţei şi libertăţii poporului român. Un popor unit nu poate fi învins!”
• 2026-06-17 “Deputat Nagy Vasile: De ce România anului 2026 trebuie să stabilească un principiu nou: nicio pensie minimă sub nivelul salariului minim net — Miercuri, 17 iunie, în declaraţia sa politică, deputatul Nagy Vasile s-a referit la un aspect important al zilelor noastre şi anume la: Pensia minimă în România. Există momente în evoluţia unei societăţi în care întrebările economice încetează să mai fie simple exerciţii bugetare şi devin întrebări fundamentale despre identitatea morală a statului. Anul 2026 este, pentru România, unul dintre aceste momente. Iar întrebarea pe care trebuie să avem curajul să o formulăm este una simplă: Poate o societate care îşi respectă seniorii să accepte ca pensia minimă garantată să fie inferioară salariului minim net? Cred că răspunsul este categoric nu. Timp de decenii, am tratat pensia minimă garantată ca pe un instrument de combatere a sărăciei extreme, nu ca pe un instrument de garantare a demnităţii umane. Este o diferenţă fundamentală. Sărăcia nu reprezintă doar lipsa banilor. Sărăcia reprezintă pierderea libertăţii de a alege, pierderea autonomiei şi, uneori, pierderea respectului de sine. Iar atunci când un pensionar, după 35 sau 40 de ani de muncă, ajunge să aleagă între medicamente, hrană şi plata utilităţilor, nu mai discutăm despre un dezechilibru financiar, ci despre un eşec al contractului social dintre stat şi cetăţean. Deputatul Nagy Vasile a precizat că: În România anului 2026 trebuie să construim un nou principiu de echitate socială: Pensia minimă garantată aflată în plată nu ar trebui să fie niciodată mai mică decât salariul minim net. Pentru că salariul minim net reprezintă pragul minim recunoscut de stat pentru o existenţă economică decentă a unei persoane active. Dacă acceptăm că un cetăţean activ are nevoie de acest nivel minim de venit pentru a trăi, cum putem susţine că un pensionar, aflat adesea într-o stare de vulnerabilitate biologică şi medicală mai mare, ar putea trăi decent cu mai puţin? Această contradicţie trebuie eliminată. Mai mult decât atât, structura consumului unui pensionar este profund diferită de cea a unei persoane active. Seniorul nu cheltuieşte mai puţin; de multe ori, cheltuieşte diferit şi, în anumite domenii, chiar mai mult. Cheltuielile cu medicamentele, investigaţiile medicale, dispozitivele de monitorizare a sănătăţii, suplimentele alimentare, consultaţiile, transportul medical şi întreţinerea unei locuinţe reprezintă costuri fixe, imposibil de amânat. Boala nu poate fi pusă pe pauză până la următoarea indexare a pensiei. Hipertensiunea arterială nu aşteaptă rectificarea bugetară. Diabetul nu ţine cont de deficitul fiscal. Artrita nu negociază cu Ministerul Finanţelor. Acesta este, de fapt, marele paradox al îmbătrânirii: odată cu reducerea capacităţii de muncă, creşte presiunea costurilor obligatorii ale vieţii. Din această perspectivă, conceptul de cost real al vieţii trebuie redefinit. Nu mai este suficient să discutăm despre coşul minim de consum exclusiv prin prisma alimentelor şi a utilităţilor. Trebuie să vorbim despre un coş al demnităţii. Acesta trebuie să includă alimentaţie adecvată, încălzire, energie electrică, acces digital, servicii medicale, medicamente compensate şi necompensate, transport, activităţi sociale şi un fond minim de rezervă pentru situaţii neprevăzute. Pentru că demnitatea nu înseamnă doar supravieţuire biologică. Demnitatea înseamnă participare socială. Înseamnă să poţi cumpăra un cadou nepotului fără să intri în incapacitate financiară. Înseamnă să poţi merge la un control medical fără anxietate. Înseamnă să poţi avea o viaţă independentă. Există şi un argument economic extrem de puternic. Majorarea pensiei minime garantate nu este doar o cheltuială socială, ci şi un mecanism de stimulare economică. Pensionarii au una dintre cele mai ridicate propensiuni de consum din economie. Aproape fiecare leu suplimentar intră imediat în circuitul economic: în farmacii, în magazine alimentare, în servicii locale şi în economia comunităţilor mici. Cu alte cuvinte, o pensie minimă decentă nu reprezintă bani retraşi din economie, ci bani reinvestiţi permanent în economia reală. De asemenea, trebuie să depăşim falsa opoziţie dintre echitate şi sustenabilitate fiscală. Cele două nu sunt adversare. Ele trebuie să devină complementare. O societate profund inegală generează costuri publice mult mai mari pe termen lung: spitalizări suplimentare, izolare socială, depresie, dependenţă economică faţă de familie şi presiuni crescute asupra sistemelor de asistenţă socială. Prin urmare, investiţia într-o pensie minimă adecvată este, de fapt, o investiţie preventivă. România are nevoie de o reformă structurală bazată pe trei principii majore. Primul principiu: echitatea intergeneraţională. Seniorii de astăzi sunt constructorii infrastructurii economice de care beneficiază generaţiile actuale. Al doilea principiu: corelarea automată a pensiei minime cu evoluţia salariului minim net şi cu costul real al vieţii. Al treilea principiu: demnitatea ca indicator economic oficial. Poate părea un concept filosofic, dar, în realitate, este un indicator de dezvoltare socială. Ţările performante nu sunt cele care îşi reduc cheltuielile până la limita suportabilităţii umane, ci cele care investesc inteligent în coeziunea socială. În concluzie, deputatul Nagy Vasile a specificat că: Modul în care o societate îşi tratează pensionarii reprezintă cea mai sinceră oglindă a propriei sale civilizaţii. Pentru că fiecare dintre noi are o profesie temporară, dar o destinaţie comună: aceea de a deveni, într-o zi, pensionar. Iar întrebarea care trebuie să ne ghideze politicile publice nu este cât costă demnitatea. Întrebarea este cât ne costă, ca societate, absenţa ei. România anului 2026 are oportunitatea de a schimba paradigma. Pensia minimă garantată trebuie să înceteze să mai fie un prag al supravieţuirii şi să devină un prag al demnităţii. Iar într-un stat modern, european şi echitabil, un principiu ar trebui să fie de necontestat: Niciun pensionar nu trebuie condamnat la sărăcie după o viaţă întreagă de muncă, iar pensia minimă garantată nu ar trebui să fie niciodată mai mică decât salariul minim net.”
• 2026-06-17 “Deputat Simona-Elena Macovei: Statul trebuie să-şi exercite dreptul de preemţiune la Neptun Deep — Într-un moment esenţial pentru securitatea energetică a României, opinia publică află din presă, pe surse, că statul român ar fi fost pus în situaţia de a decide asupra exercitării dreptului de preemţiune pentru achiziţia unor cantităţi importante de gaze naturale care urmează să fie extrase din perimetrul Neptun Deep, cel mai important proiect energetic al României din ultimele decenii. Este inadmisibil ca o chestiune de o asemenea importanţă strategică să fie administrată în tăcere, fără o comunicare publică completă, fără asumare guvernamentală clară şi fără prezentarea documentelor esenţiale care să arate dacă statul român a acţionat ferm, legal şi în interes naţional. Gazele din Marea Neagră nu sunt o resursă oarecare. Ele nu sunt proprietatea politică a unui guvern trecător, nu sunt activ de negociere pentru grupuri de interese şi nu pot fi transformate într-un instrument de dependenţă regională sau de tranzacţionare opacă. Sunt o resursă strategică a României şi trebuie tratate ca atare: cu prioritate pentru securitatea energetică naţională, pentru consumatorii români, pentru industria românească şi pentru interesul economic al statului român. Legea oferă statului român un instrument clar: dreptul de preemţiune. Tocmai de aceea, întrebarea fundamentală este simplă: a exercitat statul român acest drept în mod real, complet şi legal sau a mimat exercitarea lui prin corespondenţe administrative, intenţii neclare şi amânări discutabile? Solicit public Guvernului României, Ministerului Energiei şi Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale să comunice, fără întârziere, următoarele informaţii: 1. Data exactă la care OMV Petrom a transmis oferta privind cantităţile de gaze destinate contractării bilaterale; 2. Numărul de înregistrare al ofertei transmise către ANRSPS; 3. Data exactă la care ANRSPS a răspuns ofertei şi natura juridică a răspunsului transmis: acceptare fermă, refuz, intenţie de acceptare sau solicitare de clarificări; 4. Cantitatea exactă de gaze pentru care statul român şi-a exercitat, dacă şi-a exercitat, dreptul de preemţiune; 5. Preţul ofertat, perioada contractuală, punctul de livrare şi condiţiile comerciale aferente; 6. Temeiul legal al oricărei prelungiri sau amânări a termenului iniţial, în condiţiile în care legea prevede un termen strict pentru acceptarea sau refuzul ofertei; 7. Dacă există memorandum guvernamental, hotărâre de Guvern, aviz al Ministerului Energiei, aviz al Ministerului Finanţelor sau document de angajare bugetară; 8. Destinaţia gazelor achiziţionate sau care urmează să fie achiziţionate: rezerva strategică, consum intern, industrie, producţie de energie, stocare sau redistribuire regională; 9. Dacă au existat negocieri directe sau indirecte cu entităţi străine interesate de preluarea acestor cantităţi; 10. Dacă Parlamentul României a fost informat cu privire la acest dosar strategic. Românii au dreptul să ştie dacă statul lor îşi apără resursele sau doar mimează suveranitatea energetică în comunicate sterile şi declaraţii liniştitoare. În lipsa unei comunicări oficiale complete, suspiciunea publică este legitimă. Iar tăcerea instituţională, într-un asemenea dosar, nu mai este simplă neglijenţă administrativă. Este o problemă de responsabilitate politică majoră. Dacă statul român şi-a exercitat dreptul de preemţiune, atunci Guvernul trebuie să prezinte documentele, cantităţile, preţul şi destinaţia gazelor. Dacă nu şi l-a exercitat sau dacă l-a exercitat parţial, tardiv ori neclar, atunci trebuie spus public cine a decis, cine a ezitat, cine a întârziat şi cine răspunde. România nu poate deveni spectator la exploatarea propriilor resurse. Nu putem accepta ca gazele din Neptun Deep să fie tratate ca un simplu contract comercial între companii, în timp ce interesul naţional este împins în plan secund. Securitatea energetică nu se negociază în spatele uşilor închise. Suveranitatea economică nu se mimează. Iar resursele României nu pot fi lăsate la dispoziţia unor aranjamente netransparente, indiferent cine le acoperă politic. Voi solicita, prin instrumentele parlamentare disponibile, explicaţii oficiale din partea Guvernului, Ministerului Energiei, ANRSPS şi ANRE, precum şi transmiterea documentelor relevante privind procedura de exercitare a dreptului de preemţiune asupra gazelor din Neptun Deep. România are nevoie de energie, industrie, siguranţă şi demnitate economică. Gazele din Marea Neagră trebuie să lucreze mai întâi pentru români, nu pentru interese externe, nu pentru intermedieri obscure şi nu pentru complicităţi administrative mascate în proceduri tehnice.”
• 2026-06-16 “Deputat Andreea Cîmpianu: Sufletul tresare sub apăsarea cuvintelor lui Eminescu — "De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda. Dacă port cu uşurinţă şi cu zâmbet a lor ură, Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură"(Scrisoarea II) Când sufletul tresare sub apăsarea cuvintelor lui Eminescu, înseamnă că mesajul său a atins sufletul omului. Suntem mândri că naţia română a născut un Eminescu şi suntem onoraţi că noi suntem cei care putem să le lăsăm moştenire copiilor noştri geniul său remarcabil. A iubi ţara, cultura, poporul a fost crezul acestui mare poet. Când simţirea umană şi sufletul nostalgic îşi dau întâlnire într-un singur trup, acela se numeşte Eminescu. Este uşor să aruncăm în umbra vanităţii zbuciumul cuiva care a iubit până la durere ţara. Dar nu este uşor să aruncăm umbra uitării asupra sa. Nu atâta timp cât sângele fierbe atunci când citim versurile lui. Nu atâta timp cât sufletul trasare şi inima bate în ritmul cadenţat al versurilor sale. Astăzi nu este comemorarea morţii, ci este celebrarea nemuririi, celebrarea triumfului luminii asupra întunericului. Este despre puterea cuvântului şi a simţirii aspra raţiunii. Este despre eternul romantic şi idealizarea iubirii. Este despre noi toţi şi despre ceea ce nu ar trebui să lăsăm să cadă vreodată în uitare: sufletul omului se înalţă prin iubire, iar Dumnezeirea este cea care bate în noi cu fiecare suflare. Şi aşa cum zicea şi Eminescu: Memento mori!”
• 2026-06-15 “Deputat Sorin Oltenașu: Astăzi ne plecăm cu respect în fața memoriei lui Mihai Eminescu — Stimați colegi, astăzi, 15 iunie, ne plecăm cu respect în fața memoriei lui Mihai Eminescu, la 137 de ani de la trecerea sa în eternitate. Nu vorbim doar despre cel mai mare poet al literaturii române, ci despre o conștiință vie a neamului românesc, despre omul care a înțeles, poate mai profund decât oricine, legătura dintre limbă, credință, cultură și identitatea națională. Mihai Eminescu a fost poetul nepereche, dar și părintele naționalismului românesc, în sensul său curat, cultural și spiritual. Dragoste de țară, respect față de popor, apărare a limbii române și a valorilor care ne definesc ca națiune. Prin opera și prin gândirea sa, Eminescu ne-a învățat că un popor nu poate dăinui fără memorie, fără demnitate și fără conștiința propriei identități. Versurile sale nu aparțin doar trecutului, ele continuă să vorbească fiecărei generații, să trezească în sufletele românilor dragostea de patrie și respectul pentru ceea ce suntem astăzi. În poezia "Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie", Eminescu a așezat unul dintre cele mai frumoase legăminte de iubire față de țară. Un îndemn care rămâne actual inclusiv în ziua de astăzi. De aceea, datoria noastră nu este doar să-l comemorăm prin discursuri și ceremonii, ci să-l păstrăm viu prin felul în care vorbim limba română, prin respectul față de cultură, prin credință și prin apărarea valorilor naționale. Mihai Eminescu rămâne glasul care ne amintește cine suntem și ce avem de apărat. Atât timp cât România îl va purta pe Eminescu în suflet, spiritul acestui popor va rămâne viu. Veșnică recunoștință poetului care a făcut România eternă prin cuvânt. Vă mulțumesc!”
• 2026-06-15 “Deputat Marcela Baș: O nouă tentativă de restrângere a drepturilor pacienţilor? Guvernul datorează explicaţii publice — Privesc cu profundă îngrijorare informaţiile privind propunerile de modificare şi completare a Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative aprobate prin Ordinul preşedintelui CNAS nr.180/2022. Dacă aceste propuneri vor conduce la limitarea accesului pacienţilor la servicii medicale, la restrângerea posibilităţii de alegere a furnizorului de servicii medicale sau la excluderea unor furnizori din programele naţionale de sănătate, ne aflăm în faţa unei măsuri care afectează direct interesele pacienţilor şi ridică serioase probleme de constituţionalitate. Într-un sistem sanitar deja afectat de lipsa personalului medical, de liste de aşteptare şi de dificultăţile de acces la tratamente esenţiale, Guvernul ar trebui să extindă opţiunile pacienţilor, nu să le restrângă. Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat de art. 34 din Constituţia României. În egală măsură, drepturile pacientului şi libertatea de alegere a furnizorului de servicii medicale reprezintă principii fundamentale care nu pot fi sacrificate în numele unor considerente administrative sau financiare insuficient justificate. Mai mult, atrag atenţia asupra faptului că modificarea introdusă prin art. I din OUG nr. 25/2020 a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr.229/2020 a Curţii Constituţionale. Respectarea deciziilor Curţii Constituţionale nu este opţională. Autorităţile publice nu pot reveni, pe căi indirecte sau sub alte formulări normative, la soluţii care au fost deja sancţionate pentru neconformitatea lor cu Legea fundamentală. În calitate de deputat al opoziţiei parlamentare, solicit Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Guvernului României să prezinte public: – fundamentarea completă a acestor modificări; – studiile de impact care au stat la baza propunerilor; – numărul estimat al pacienţilor afectaţi; – garanţiile concrete că accesul la diagnostic, tratament şi monitorizare nu va fi restrâns. De asemenea, solicit suspendarea oricărui demers de adoptare a unor astfel de măsuri până la finalizarea unei consultări reale şi transparente cu organizaţiile de pacienţi, profesioniştii din domeniul sănătăţii, reprezentanţii furnizorilor de servicii medicale şi societatea civilă. Sistemul de sănătate trebuie construit în jurul nevoilor pacienţilor, nu împotriva lor. Niciun cetăţean nu trebuie să fie pus în situaţia de a pierde accesul la tratament din cauza unor decizii administrative adoptate fără dialog şi fără o evaluare serioasă a consecinţelor. Voi utiliza toate instrumentele parlamentare disponibile – întrebări, interpelări şi demersuri de control parlamentar – pentru a mă asigura că drepturile pacienţilor sunt respectate şi că accesul la servicii medicale nu este restrâns prin măsuri discutabile din punct de vedere constituţional şi social.”
• 2026-06-15 “Deputat Ioan Lăzăroi: Agricultura românească nu poate fi lăsată singură în faţa secetei şi a concurenţei neloiale — Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Fermierii români se confruntă simultan cu efectele fenomenelor climatice extreme, cu creşterea costurilor de producţie şi cu o concurenţă tot mai puternică pe piaţa europeană. În loc să beneficieze de sprijin real şi de politici coerente, aceştia sunt lăsaţi să suporte aproape singuri consecinţele unor probleme care depăşesc cu mult capacitatea individuală de răspuns. Seceta prelungită a afectat suprafeţe importante de teren agricol, însă sistemele de irigaţii rămân insuficient dezvoltate, în ciuda promisiunilor repetate făcute de guverne succesive. România continuă să depindă de condiţiile meteorologice mai mult decât alte state europene care au investit strategic în infrastructura agricolă. În acelaşi timp, despăgubirile promise fermierilor întârzie adesea să ajungă la beneficiari, iar procedurile birocratice complicate transformă sprijinul acordat de stat într-o cursă a răbdării. Pentru mulţi producători agricoli, fiecare lună de întârziere poate însemna pierderi suplimentare şi dificultăţi în pregătirea următorului sezon agricol. Costurile pentru combustibil, energie, îngrăşăminte şi inputuri agricole continuă să exercite o presiune uriaşă asupra fermelor româneşti. În aceste condiţii, competitivitatea agricultorilor noştri este afectată, iar accesul lor la pieţe devine tot mai dificil. Cum poate fi competitiv un fermier român când culturile sale sunt compromise de secetă, iar infrastructura care ar trebui să îl protejeze există doar pe hârtie sau în comunicate de presă? Cum poate rezista atunci când costurile pentru motorină, energie, seminţe şi îngrăşăminte cresc constant? Cum poate investi şi planifica pe termen lung când despăgubirile promise de stat ajung târziu sau sunt insuficiente? Stimaţi colegi, Agricultura nu poate funcţiona pe baza promisiunilor. Fermierii au nevoie de predictibilitate, de investiţii şi de respect. În loc să construim politici agricole solide şi durabile, am asistat prea des la măsuri reactive, adoptate sub presiunea evenimentelor şi fără o viziune pe termen lung. Consecinţele sunt vizibile: competitivitatea agriculturii româneşti scade, investiţiile sunt amânate, iar mulţi producători se luptă să supravieţuiască într-un mediu economic tot mai dificil. România are nevoie de o strategie agricolă serioasă, bazată pe investiţii în irigaţii, predictibilitate legislativă şi măsuri eficiente de susţinere a producătorilor autohtoni. Agricultura nu este doar un sector economic. Ea reprezintă securitatea alimentară a ţării şi viitorul a sute de mii de familii care trăiesc din muncă cinstită în mediul rural.”
• 2026-06-15 “Deputat Simona-Elena Macovei: Cine plăteşte nota de plată a deficitului bugetar? Din nou, cetăţenii şi mediul privat — În ultimele săptămâni, românii au fost martorii unor discuţii tot mai intense privind măsurile fiscale pe care Guvernul intenţionează să le adopte pentru reducerea deficitului bugetar. Din păcate, ceea ce se conturează nu este o reformă autentică a statului, ci o nouă încercare de a transfera costurile propriilor greşeli asupra cetăţenilor şi antreprenorilor. Deficitul bugetar nu a apărut peste noapte. El este rezultatul unor ani de cheltuieli necontrolate, al lipsei de reforme administrative şi al incapacităţii de a combate risipa din sectorul public. România se află astăzi în faţa unei situaţii care nu mai poate fi ignorată: deficitul bugetar a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei naţionale. Din păcate, în loc să discutăm despre dezvoltare, investiţii şi creşterea nivelului de trai, suntem puşi în situaţia de a vorbi despre noi taxe, noi impozite şi noi poveri pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri. Cei aflaţi astăzi la putere încearcă să prezinte deficitul drept o fatalitate economică. Dar adevărul este altul. Deficitul bugetar este rezultatul unor decizii politice greşite, al lipsei de disciplină financiară şi al refuzului de a reforma un aparat administrativ supradimensionat şi costisitor. Ani la rând s-au făcut promisiuni privind reducerea risipei, digitalizarea administraţiei şi eficientizarea instituţiilor publice. Rezultatele sunt însă modeste. În schimb, cheltuielile au crescut, iar nota de plată este prezentată acum românilor. În loc să reducă privilegiile, să elimine suprapunerile instituţionale şi să eficientizeze cheltuirea banului public, actuala putere pare să aleagă cea mai simplă cale: creşterea poverii fiscale. România are nevoie de responsabilitate bugetară, însă aceasta nu poate fi construită prin măsuri care afectează nivelul de trai al populaţiei şi competitivitatea economiei. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, nu de schimbări fiscale adoptate în grabă. Familiile românilor au nevoie de stabilitate, nu de noi motive de îngrijorare privind costul vieţii. Este nedrept ca antreprenorii care creează locuri de muncă, angajaţii care îşi plătesc corect taxele şi pensionarii care îşi gestionează cu greu veniturile să fie cei care suportă consecinţele unei guvernări lipsite de viziune şi responsabilitate. Este timpul ca cei aflaţi la guvernare să îşi asume responsabilitatea pentru deciziile care au generat dezechilibrele actuale. Înainte de a cere sacrificii cetăţenilor, statul trebuie să demonstreze că este capabil să îşi reducă propriile excese şi să gestioneze eficient resursele publice. Ca reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare, avem datoria să atragem atenţia asupra acestor derapaje şi să susţinem o abordare bazată pe responsabilitate, eficienţă şi respect faţă de contribuabili. România nu poate fi guvernată prin improvizaţie fiscală şi nici prin măsuri care penalizează munca, investiţiile şi iniţiativa privată. Soluţia este reforma statului, nu împovărarea contribuabililor.”
• 2026-06-15 “Deputat Verginia Vedinaș: România nu mai poate susţine un stat ineficient şi o clasă politică ruptă de realitatea cetăţenilor — În timp ce milioane de români se confruntă cu creşterea costului vieţii, cu taxe tot mai mari şi cu servicii publice care lasă adesea de dorit, statul continuă să funcţioneze după reguli diferite pentru cei aflaţi la vârful puterii. De ani de zile, cetăţenilor li se cere răbdare şi înţelegere. Li se spune că nu sunt bani pentru investiţii, pentru spitale moderne, pentru şcoli mai bune sau pentru infrastructură. În schimb, găsim resurse pentru structuri administrative supradimensionate, pentru funcţii create pe criterii politice şi pentru menţinerea unor privilegii care adâncesc ruptura dintre cetăţeni şi instituţiile statului. Problema României nu este lipsa resurselor, ci modul în care acestea sunt gestionate. O administraţie eficientă trebuie să fie în slujba cetăţeanului, nu în slujba intereselor de partid. Din păcate, asistăm prea des la situaţii în care competenţa este înlocuită de clientelism, iar performanţa este sacrificată în favoarea loialităţii politice. Încrederea publică în instituţii nu poate fi recâştigată prin declaraţii şi promisiuni. Ea poate fi reconstruită doar prin reforme autentice, prin transparenţă şi prin eliminarea privilegiilor care nu îşi mai găsesc justificarea într-o societate democratică modernă. România are nevoie de un stat suplu, eficient şi responsabil. Cetăţenii au dreptul să ştie că banii pe care îi plătesc prin taxe şi impozite sunt utilizaţi în interesul public, nu pentru întreţinerea unui sistem care pare preocupat mai degrabă de propriul confort decât de nevoile reale ale oamenilor. Românii aud aproape zilnic despre nevoia de austeritate, despre constrângeri bugetare şi despre sacrificiile pe care statul le cere populaţiei pentru a depăşi dificultăţile economice. Dar, în acelaşi timp, românii văd o administraţie care continuă să consume resurse uriaşe fără să ofere servicii publice pe măsura aşteptărilor şi o clasă politică ce pare incapabilă să renunţe la propriile privilegii. Aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale României de astăzi: diferenţa tot mai mare dintre ceea ce li se cere cetăţenilor şi ceea ce sunt dispuşi să îşi asume cei aflaţi la conducere. Cetăţenii sunt îndemnaţi să înţeleagă dificultăţile bugetare. Antreprenorii sunt chemaţi să suporte noi poveri fiscale. Pensionarii şi familiile cu venituri modeste sunt sfătuiţi să fie răbdători. Însă unde este exemplul oferit de stat? Prea des am asistat la extinderea aparatului birocratic, la multiplicarea funcţiilor de conducere şi la numiri bazate pe criterii politice, nu pe competenţă. Prea des am văzut cum interesul de partid a fost pus înaintea interesului public. Şi prea des am constatat că, atunci când vine vorba despre restrângerea privilegiilor, entuziasmul reformator al puterii dispare brusc. Iar clasa politică are obligaţia morală de a începe reforma cu ea însăşi. Înainte de a cere sacrificii populaţiei, trebuie să demonstreze că este dispusă să renunţe la propriile privilegii şi să elimine risipa din sistemul public. Aceasta este adevărata probă de credibilitate a celor care guvernează. Până atunci, românii vor continua să privească cu neîncredere promisiunile unei puteri care vorbeşte despre reformă, dar ezită să o aplice acolo unde contează cel mai mult.”
• 2026-06-15 “Deputat Laura Toader: Românii muncesc mai mult, dar îşi permit tot mai puţin — În ultimii ani, românii au primit constant asigurări din partea guvernanţilor că economia se află pe un drum bun, că salariile cresc şi că nivelul de trai se îmbunătăţeşte. Cu toate acestea, realitatea din gospodăriile românilor spune o poveste diferită. Pentru milioane de familii, fiecare lună a devenit un exerciţiu de supravieţuire financiară. Costurile pentru alimente, utilităţi, servicii şi medicamente au crescut semnificativ, iar puterea de cumpărare a veniturilor este tot mai redusă. Chiar şi pentru cei care au un loc de muncă stabil, siguranţa economică a devenit o preocupare permanentă. Românii nu îşi compară situaţia cu statisticile prezentate în conferinţe de presă. Ei îşi compară veniturile cu preţurile din magazine, cu facturile care ajung în fiecare lună şi cu costurile pe care trebuie să le suporte pentru educaţia şi sănătatea copiilor lor. Dincolo de cifrele prezentate în rapoarte şi statistici, există o realitate pe care fiecare cetăţean o întâlneşte zilnic atunci când merge la cumpărături, când îşi plăteşte facturile sau când încearcă să pună bani deoparte pentru familie. Realitatea este că viaţa a devenit mai scumpă. Realitatea este că tot mai mulţi români simt că veniturile lor nu mai ţin pasul cu cheltuielile. Realitatea este că, deşi muncesc la fel de mult sau chiar mai mult, mulţi cetăţeni îşi permit astăzi mai puţine lucruri decât în urmă cu câţiva ani. Pentru pensionarul care îşi calculează fiecare leu înainte de a intra în farmacie, pentru familia care trebuie să aleagă între diverse cheltuieli esenţiale, pentru tânărul care încearcă să îşi construiască un viitor în România, discursurile triumfaliste despre performanţele economiei nu ţin loc de soluţii. În loc să vină cu măsuri coerente pentru stimularea economiei şi protejarea nivelului de trai, actuala putere pare preocupată mai degrabă de echilibre politice şi de calcule electorale decât de dificultăţile reale cu care se confruntă cetăţenii. O societate nu poate progresa atunci când munca este tot mai greu răsplătită, iar perspectiva unei vieţi decente devine tot mai greu de atins pentru o parte importantă a populaţiei. Este nevoie de politici publice care să încurajeze investiţiile, crearea de locuri de muncă bine plătite şi reducerea presiunii fiscale asupra celor care muncesc cinstit. România are nevoie de soluţii pentru oameni, nu de explicaţii pentru eşecurile guvernării. Cetăţenii nu cer privilegii. Cer doar ca munca lor să le permită un trai decent şi un viitor mai sigur pentru familiile lor.”
• 2026-06-15 “Deputat Mihai Țiu: Jocurile politice, mai presus de Constituţia României — Asistăm la un precedent extrem de periculos pentru statul de drept. Desemnarea lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru reprezintă un act grav, o decizie care încalcă Constituţia României şi regulile democratice care ar trebui să stea la baza formării unui Guvern. România asistă astăzi la o situaţie fără precedent, iar românii trebuie să înţeleagă gravitatea acestui moment. Preşedintele României încearcă să impună un premier fără susţinere politică validată şi fără respectarea procedurilor constituţionale obligatorii. Vedem din nou cum interesele politice sunt puse deasupra interesului naţional. Domnule preşedinte Nicuşor Dan, Constituţia României este foarte clară. Articolul 103 prevede explicit faptul că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidelor reprezentate în Parlament. Nu în urma unor înţelegeri ascunse şi nu prin decizii luate într-un cerc restrâns de interese politice. Ca preşedinte al României nu puteţi pretinde că respectaţi Constituţia atunci când mimaţi dialogul democratic şi luaţi decizii înaintea consultărilor reale. Preşedintele ţării nu poate desemna discreţionar un premier după bunul plac, după propriile calcule politice sau în baza unor înţelegeri de culise, ignorând consultările reale cu partidele politice. În loc să existe dialog, transparenţă şi respect, asistăm la improvizaţie politică şi la încercări disperate de a conserva puterea prin înţelegeri făcute împotriva românilor. Adrian Veştea nu a fost propus oficial de PNL, iar lideri ai partidului au confirmat public faptul că această desemnare nu a fost discutată şi nici aprobată în structurile formaţiunii politice. România traversează astăzi o criză politică majoră, iar ţara avea nevoie de transparenţă şi de respectarea legilor fundamentale. Iar această desemnare nu face decât să adâncească actuala criză politică şi să arunce statul român într-o nouă perioadă de instabilitate şi conflict instituţional. În calitate de deputat ales din partea Partidului S.O.S. România, în baza articolului 146e din Constituţia României, solicit public preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, să conteste la Curtea Constituţională a României desemnarea lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru. Nu vom accepta încă o încălcare a Constituţiei României. Pentru că nu discutăm doar despre un nume sau despre o funcţie. Discutăm despre respectarea Constituţiei şi despre faptul că nimeni, indiferent ce funcţie ocupă, nu este deasupra legilor statului român. Pentru că astăzi, România nu mai este condusă după Constituţie, ci după interese şi înţelegeri de culise. Statul român nu mai poate funcţiona după reguli schimbate peste noapte la ordin politic! Un popor unit nu poate fi învins! https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=30701”
• 2026-06-15 “Deputat Sorin Oltenașu - Ziua Mondială a Donatorului de Sânge — Deputat Sorin Oltenașu – Ziua Mondială a Donatorului de Sânge – 14 iunie Ziua Mondială a Donatorului de Sânge reprezintă mai mult decât o simplă dată în calendar. Este un moment de recunoştinţă pentru oamenii care aleg să ofere cea mai preţioasă resursă pe care o pot dărui unui semen: şansa la viaţă. În fiecare zi, în spitalele din România, copii, pacienţi oncologici, victime ale accidentelor rutiere sau persoane aflate în intervenţii chirurgicale complexe depind de existenţa rezervelor de sânge. Pentru ei, fiecare donare poate însemna diferenţa dintre viaţă şi moarte. Dincolo de statistici şi campanii, donarea de sânge este un gest de responsabilitate civică, de solidaritate şi de umanitate. Este dovada că într-o societate adesea divizată, încă există oameni care aleg să îi ajute pe cei pe care nu îi cunosc şi de la care nu aşteaptă nimic în schimb. Ca donator constant de sânge, cunosc importanţa acestui gest şi impactul real pe care îl are asupra celor aflaţi în suferinţă. De aceea, încurajez fiecare persoană sănătoasă care îndeplineşte condiţiile medicale să facă acest pas. Este un efort minim pentru donator, dar poate reprezenta o nouă şansă pentru un pacient care luptă pentru viaţa sa. În acelaşi timp, autorităţile au obligaţia de a susţine şi dezvolta un sistem modern de colectare a sângelui, de a investi în centrele de transfuzie şi de a desfăşura permanent campanii de informare şi conştientizare. România continuă să se confrunte cu perioade în care stocurile de sânge sunt insuficiente, iar această problemă trebuie tratată cu maximă seriozitate. Astăzi le mulţumim tuturor donatorilor de sânge pentru generozitatea, responsabilitatea şi spiritul civic de care dau dovadă. Ei sunt adevăraţi eroi ai comunităţilor noastre, oameni care salvează vieţi fără să ceară aplauze. Să nu uităm: o pungă de sânge poate salva până la trei vieţi. Uneori, cel mai important lucru pe care îl putem oferi nu este ceea ce avem, ci ceea ce suntem dispuşi să dăruim. Sângele nu se fabrică. Se donează. Se oferă. Salvează vieţi! Vă mulţumesc!”
• 2026-06-12 “PROTEST ÎMPOTRIVA AMBASADELOR CARE IMPUN POPORULUI ROMÂN IDEOLOGIA LGBT — DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: NIMENI NU ARE DREPTUL SĂ DICTEZE VALORILE MORALE ŞI CULTURALE POPORULUI ROMÂN! CEREM AMBASADELOR STRĂINE SĂ EXPLICE ÎN BAZA CĂRUI TEMEI LEGAL NE OBLIGĂ SĂ NE LEPĂDĂM DE CREDINŢA ORTODOXĂ ŞI SĂ TRANSFORMĂM ROMÂNIA ÎN SODOMA ŞI GOMORA! Partidul S.O.S. România a luat act cu îngrijorare şi condamnă cu fermitate declarația comună semnată de mai multe ambasade acreditate la București cu ocazia evenimentului care promovează propaganda LGBT în România, denumit pompos Bucharest Pride 2026. Această declarație depășește limitele diplomației și este o jignire fără precedent la adresa poporului român creştin ortodox , la adresa valorilor naţionale, culturale, tradiţionale din România. România este un stat suveran. Poporul român are dreptul exclusiv de a decide asupra valorilor, tradițiilor, credinţei și modelului de societate pe care dorește să îl transmită generațiilor viitoare. Nicio ambasadă și nicio structură externă nu poate pretinde rolul de educator ideologic al societății românești. Este inacceptabil ca misiuni diplomatice acreditate în România să desfășoare campanii publice prin care promovează anumite agende sociale și ideologice, în timp ce ignoră dreptul majorității cetățenilor de a-și păstra identitatea culturală, religioasă și națională. Rolul unei ambasade este dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre state, nu influențarea politicilor sociale și morale ale țării gazdă. Aici este România! Nu este țara ambasadelor străine! Poporul român are dreptul să își apere credința, familia, tradiția, identitatea națională și valorile creștine fără să primească lecții de morală de la diplomați acreditați temporar la București. Constituția României garantează libertatea tuturor cetățenilor și protecția drepturilor fundamentale, însă aceasta consacră în același timp dreptul poporului român de a-și păstra identitatea națională, tradițiile și valorile culturale. Respectarea drepturilor individuale nu poate fi transformată într-un instrument de presiune politică sau ideologică asupra unei întregi societăți. Este revoltător că unele reprezentanțe diplomatice aleg să dea lecţii poporului român din bordelurile lor mizerabile, în loc să manifeste preocupare pentru problemele reale ale cetățenilor: sărăcia, depopularea, exodul tinerilor, criza demografică, destrămarea familiei și declinul comunităților rurale. Nu acceptăm ca reprezentanții unor state care asistă neputincioși la golirea bisericilor din ţările lor și la transformarea acestora în baruri, spații de divertisment şi bordeluri să vină în România şi ne dea lecții despre viitorul societății, despre valori şi despre moralitate. În România bisericile sunt arhipline la Sfânta Liturghie! În România sunt comunități vii și oameni care își asumă credința creștină, cea mai importantă resursă spirituală a națiunii române şi a Europei care a ţinut-o în istorie. Această situaţie ar trebui să fie un motiv de reflecție pentru aceşti ambasadori! Aceştia ambasadori nu pot fi un model nici pentru România, nici pentru ţările lor cărora nu le fac cinste! Familia formată din mamă, tată și copii rămâne fundamentul civilizației românești și europene şi promotorul vieţii. Apărarea familiei, a natalității și a valorilor creștine nu reprezintă discriminare, ci exercitarea legitimă a dreptului unui popor de a-și conserva identitatea și continuitatea istorică. România este o țară a libertății de exprimare, dar și o țară care își apără suveranitatea, identitatea și valorile sale fundamentale. Cazurile care au zguduit opinia publică internațională, inclusiv scandalul Epstein, demonstrează că societățile democratice trebuie să rămână vigilente în fața oricăror tentative de relativizare a normelor morale și juridice fundamentale. Protecția copiilor, apărarea familiei și sancționarea fermă a oricărei forme de exploatare sexuală trebuie să rămână principii nenegociabile. Considerăm că această declarație reprezintă o depășire gravă a limitelor diplomației și o formă de presiune politică exercitată asupra societății românești. Solicităm Ministerului Afacerilor Externe să reamintească tuturor misiunilor diplomatice acreditate la București obligația de a respecta principiul neamestecului în treburile interne ale statului român și de a manifesta respect față de sensibilitățile culturale și religioase ale poporului român. Dacă nu o face MAE, o facem noi, poporul român! Solicităm, de asemenea, Ministerului Afacerilor Externe să precizeze public dacă aceste acțiuni sunt compatibile cu obligațiile asumate de misiunile diplomatice acreditate în România și dacă a existat vreo consultare oficială cu autoritățile române înaintea lansării acestui demers. De asemenea, solicităm fiecărei ambasade semnatare să răspundă public la următoarele întrebări: În baza cărui temei legal desfășurați voi astfel de campanii publice pe teritoriul României? Cine v-a conferit vouă mandatul de a interveni în problemele sociale, culturale și morale ale poporului român? Cum v-ați permis să transformați reprezentanțele diplomatice în instrumente de promovare a unor agende ideologice într-un stat suveran? Mesajul poporului român pentru acești ambasadori care își bat joc de popoarele pe care le reprezintă este următorul: Dacă într-adevăr ați semnat, voi toți ambasadorii semnatari sunteți o rușine pentru popoarele vizate. Dacă nu ați semnat, vă solicităm să luați atitudine împotriva ambasadorului Marii Britanii. Îi avertizăm pe toți cei care cred că pot rescrie legea morală, tradiția și credința unui popor că nicio putere politică nu este mai presus de judecata lui Dumnezeu. Imperii, regate și sisteme politice care păreau de neclintit au dispărut atunci când au abandonat valorile care le-au dat coeziune și sens. Istoria biblică a Sodomei și Gomorei rămâne un avertisment pentru întreaga omenire că nicio civilizație nu poate supraviețui atunci când se îndepărtează de rânduiala lui Dumnezeu și ridică păcatul la rang de normă socială. Le spunem acestor ambasadori că nu este nicio mândrie să fie pro-LGBT! Mândrie este să fii român, mândrie este să aparții unei națiuni cu profunde rădăcini creștine, mândrie este să aperi credința ortodoxă, care rămâne pentru milioane de oameni un reper esențial al identității, culturii și continuității istorice a marelui popor român. După ce poporul român a fost de strajă la porțile Europei pentru a nu fi invadată de Imperiul Otoman și ne-am distrus evoluția economică, în timp ce Occidentul se îmbogățea fără măsură, poporul român are dreptul și datoria de a-și apăra valorile creștine și identitatea spirituală moștenită de la înaintași în fața oricărei încercări de a-i șterge rădăcinile și memoria istorică. Așa să ne ajute Dumnezeu! Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă Președintele Partidului S.O.S. România”
• 2026-06-12 “Deputat Tudor Ionescu: România nu poate fi tratată ca un laborator de inginerie socială şi nici ca un teritoriu aflat sub tutelă străină! — Am luat act cu profundă îngrijorare de declaraţia comună semnată de 28 de misiuni diplomatice acreditate la Bucureşti, prin care acestea îşi exprimă susţinerea faţă de manifestările organizate sub titulatura "Bucharest Pride 2026" şi promovează, în mod explicit, o agendă ideologică asupra căreia există opinii divergente în societatea românească. Consider că acest demers depăşeşte cadrul firesc al relaţiilor diplomatice şi poate fi perceput ca o intervenţie în dezbaterile interne ale României, într-un domeniu care priveşte valorile sociale, culturale şi morale ale poporului român. România este un stat suveran şi independent iar direcţia în care se dezvoltă societatea românească trebuie stabilită exclusiv de cetăţenii români, prin instituţiile democratice ale statului român, şi nu prin declaraţii colective ale unor reprezentanţi străini. Este regretabil faptul că Ambasada Albaniei, Ambasada Austriei, Ambasada Belgiei, Ambasada Braziliei, Ambasada Canadei, Ambasada Republicii Chile, Ambasada Ciprului, Ambasada Croaţiei, Ambasada Danemarcei, Ambasada Estoniei, Ambasada Finlandei, Ambasada Franţei, Ambasada Germaniei, Ambasada Greciei, Ambasada Irlandei, Ambasada Israelului, Ambasada Lituaniei, Ambasada Luxemburgului, Ambasada Mexicului, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, Ambasada Norvegiei, Ambasada Portugaliei, Ambasada Sloveniei, Ambasada Spaniei, Ambasada Suediei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Ambasada Uruguayului au ales să se poziţioneze public într-o dezbatere care aparţine în primul rând cetăţenilor României. Mai mult, această declaraţie vine într-un context în care majoritatea covârşitoare a românilor îşi exprimă în mod legitim ataşamentul faţă de familia naturală, valorile creştine şi tradiţiile care au stat la baza identităţii naţionale româneşti timp de secole. Într-o societate democratică, aceste convingeri merită respect şi nu pot fi marginalizate sau prezentate ca obstacole în calea progresului. Reamintesc faptul că, potrivit Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961, ratificată de România, diplomaţii acreditaţi într-un stat au obligaţia de a respecta legile şi regulile statului de reşedinţă şi de a nu se amesteca în treburile sale interne. Tocmai de aceea, Ministerul Afacerilor Externe are datoria de a analiza cu maximă atenţie oportunitatea şi limitele unor asemenea intervenţii publice în dezbaterile interne ale României. Diplomaţia trebuie să fie o punte de cooperare între state, nu un instrument de presiune ideologică. Rolul ambasadelor este să reprezinte interesele statelor pe care le servesc, să dezvolte relaţii bilaterale şi să contribuie la consolidarea dialogului între naţiuni, nu să participe activ la modelarea agendei politice şi culturale a ţării gazdă. Solicit deci Ministerului Afacerilor Externe, în calitate de Deputat ales în Parlamentul României, să convoace reprezentanţii celor 28 de misiuni diplomatice semnatare pentru clarificări privind oportunitatea unei astfel de declaraţii şi pentru reafirmarea principiilor respectului reciproc, suveranităţii naţionale şi neamestecului în treburile interne ale statelor. România nu este un protectorat, România nu este un experiment ideologic, România nu este o colonie! România este un stat naţional, suveran şi independent, iar voinţa poporului român trebuie respectată de toţi cei care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul său!”
• 2026-06-12 “AV.EUROPARLAMENTAR DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: REALITATEA ÎMI DĂ DREPTATE. EUROPA ÎNCEPE SĂ VORBEASCĂ DESPRE DIALOGUL CU FEDERAŢIA RUSĂ — Mai multe agenții internaționale de presă au relatat în ultimele zile despre evoluții care confirmă faptul că problema reluării dialogului dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă revine în centrul dezbaterilor diplomatice europene. Agenția internațională EFE, de exemplu, relatează într-o știre, difuzată şi de Agerpres în România, că ambasadorii Franței, Germaniei și Marii Britanii au solicitat reluarea contactelor cu diplomația rusă, în timp ce la nivelul Uniunii Europene se discută deja despre posibilitatea desemnării unui negociator pentru reluarea dialogului cu Moscova. Aceste evoluții demonstrează că însăși Europa începe să înțeleagă ceea ce am afirmat constant: pacea nu poate fi construită prin ruperea tuturor canalelor de comunicare, ci prin dialog, diplomație și negociere. De altfel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat recent că determinarea Europei față de Federația Rusă nu trebuie să se transforme în autoizolare diplomatică și a susținut necesitatea unei evaluări pragmatice a relațiilor cu Moscova. Propunerea sa privind desemnarea unui reprezentant unic al Uniunii Europene pentru dialogul cu Federația Rusă demonstrează că tot mai mulți lideri europeni înțeleg faptul că pacea și stabilitatea continentului nu pot fi construite prin lipsa comunicării, ci prin negocieri și diplomație. În scrisoarea pe care am adresat-o liderilor europeni, am arătat că politica izolării și a confruntării permanente nu a adus pacea şi prosperitatea în Europa, ci a generat costuri economice uriașe, degradarea competitivității economice europene, insecuritate și o deteriorare continuă a nivelului de trai al cetățenilor. România nu este carnea de tun a nimănui. Românii s-au săturat să plătească pentru un război care nu este al lor. Românii s-au săturat să suporte costurile unor decizii geopolitice luate fără consultarea popoarelor europene. În ultimii ani românilor le-au fost tăiate salariile, pensiile, alocaţiile copiilor, indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi, au fost închise locuri de muncă. Nivelul de trai al românilor a scăzut, iar viitorul economic al ţării şi al Europei a devenit tot mai incert. Mai mult, nivelul de insecuritate a crescut direct proporţional cu nivelul sacrificiilor economice. În același timp, realitatea începe să contrazică discursul oficial promovat în ultimii ani la Bruxelles. La nivelul Uniunii Europene există deja discuții privind desemnarea unui negociator pentru reluarea dialogului oficial cu Federația Rusă, iar Declarația de la Sankt Petersburg din 4 iunie 2026, semnată de reprezentanți ai Parlamentului European și ai Dumei de Stat, salută explicit această posibilitate. Mai mult, declarațiile recente ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit cărora ambasadorii Regatului Unit, Germaniei și Franței au solicitat reluarea contactelor cu diplomația rusă, arată că inclusiv state care au susținut cele mai ferme poziții împotriva Moscovei înțeleg că dialogul nu poate fi înlocuit la nesfârșit de confruntare. Mă interesează ca Europa să revină la diplomație. Mă interesează ca România să nu mai fie obligată să suporte consecințele unei strategii care nu a adus nici pace, nici stabilitate. Mă interesează ca popoarele Europei să nu mai fie sacrificate pentru ambițiile unor lideri care refuză să accepte că orice conflict se încheie prin negocieri. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg am constatat că, în pofida retoricii oficiale, reprezentanți politici, parlamentari, europarlamentari și oameni de afaceri din numeroase state europene continuă să caute soluții de dialog și cooperare. Acest lucru demonstrează că Europa reală este mult mai pragmatică decât birocrația de la Bruxelles. Le-am transmis liderilor europeni că Uniunea Europeană nu își poate permite să rămână în afara marilor procese de negociere care vor defini noua ordine mondială. Statele Unite, China și Federația Rusă comunică și negociază chiar și atunci când au divergențe majore. Europa nu poate continua să se autoizoleze și să creadă că poate influența lumea refuzând dialogul. Le-am transmis foarte clar liderilor europeni că Uniunea Europeană trebuie să fie avocatul intereselor statelor membre și ale popoarelor sale, nu avocatul Ucrainei. Instituțiile europene sunt finanțate de contribuabilii europeni și au obligația de a apăra fermierii europeni, muncitorii europeni, companiile europene și familiile europene. Nu este normal ca Bruxelles-ul să găsească mereu resurse pentru interese externe, în timp ce cetățenilor europeni li se cere permanent să accepte noi sacrificii, noi taxe și un nivel de trai tot mai scăzut. Este semnificativ faptul că însuși Volodimir Zelenski afirmă că Uniunea Europeană nu poate fi mediator între Ucraina și Federația Rusă, deoarece s-a poziționat deja de partea uneia dintre părți. Această declarație ar trebui să dea de gândit liderilor europeni. Dacă Bruxelles-ul nu mai este perceput nici măcar de către Ucraina ca un actor capabil să medieze un dialog, atunci este evident că actuala strategie europeană trebuie regândită, iar diplomația trebuie să redevină instrumentul principal al relațiilor dintre Europa și Federația Rusă. În acest context, mi-am exprimat disponibilitatea de a contribui la relansarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, având în vedere experiența acumulată în cadrul contactelor parlamentare euro-ruse și participarea la procesele de diplomație parlamentară desfășurate în ultimul an. România are nevoie de pace. Europa are nevoie de pace. Popoarele Europei au nevoie de pace. Lumea întreagă are nevoie de pace. Iar pacea nu se construiește prin sancțiuni și confruntare, ci prin dialog și negociere. Diana Iovanovici-Șoșoacă Președintele Partidului S.O.S. România”
• 2026-06-11 “Deputat Tudor Ionescu: Vă chem la Marşul Normalităţii, sâmbătă 13 iunie, în Piaţa Victoriei din Bucureşti să apărăm Familia, Credinţa şi Patria! — Sâmbătă 13 iunie voi participa la Marşul pentru Normalitate, cea mai importantă manifestare publică din România organizată în sprijinul valorilor Familiei! Zeci de mii de membri şi simpatizanţi ai Partidului S.O.S. România se vor întâlni sâmbătă în Piaţa Victoriei din Bucureşti, la ora 10:30, pentru a spune un NU hotărât legalizării parteneriatelor, căsătoriilor şi adopţiilor homosexuale şi un DA la fel de hotărât familiei naturale, întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie! Am luat iniţiativa organizării primului Marş pentru Normalitate în anul 2005, pentru a apăra ceea ce consider a fi fundamentul unei naţiuni puternice: familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie şi responsabilitatea faţă de generaţiile viitoare. De atunci m-am implicat în fiecare an în organizarea Marşului pentru Normalitate, care ajunge anul acesta la ediţia cu numărul 21, într-un context în care asistăm la o presiune crescândă asupra României şi a statelor europene pentru uniformizarea unor politici care ignoră specificul naţional, tradiţiile şi valorile majorităţii. Tot mai des, instituţii europene sau structuri supranaţionale încearcă să redefinească noţiuni fundamentale precum familia, educaţia sau autoritatea părintească, fără consultarea popoarelor şi fără respect pentru identitatea culturală şi spirituală a fiecărei naţiuni. Dar pentru noi românii, familia nu este un concept negociabil, nici un experiment ideologic importat, ci locul unde se nasc identitatea, solidaritatea şi continuitatea Neamului Românesc! Iar eu cred că România nu poate accepta să devină un simplu executant al unor directive ideologice care intră în contradicţie cu valorile majorităţii românilor! Suntem un stat suveran, cu o identitate proprie, clădită pe sacrificiul generaţiilor care au apărat credinţa şi unitatea poporului nostru! Şi resping cu fermitate presiunile menite să reducă la tăcere vocea celor care cred în valorile tradiţionale! Marşul pentru Normalitate este deci o afirmare a convingerilor şi a dreptului legitim de a susţine public modelul familiei tradiţionale. Este vocea celor care spun clar că viitorul unei naţiuni depinde de familii puternice, de copii crescuţi în stabilitate şi de respectul faţă de rădăcinile noastre spirituale şi culturale! În faţa unei Europe tot mai îndepărtate de valorile care au construit civilizaţia creştină, România trebuie să aibă curajul de a-şi apăra identitatea. Patriotismul nu este un defect, iar apărarea tradiţiilor înseamnă responsabilitate faţă de trecut şi grijă pentru viitor! Chem deci toţi românii care iubesc Familia, Credinţa şi Patria să participe sâmbătă 13 iunie la Marşul pentru Normalitate şi să transmită un mesaj limpede: România îşi apără identitatea şi nu tranzacţionează viitorul familiilor şi al copiilor, care trebuie să vină pe lume în familii naturale, crescuţi de o mamă şi de un tată, nu de "părinte 1" şi "părinte 2"!”
• 2026-06-10 “SCRISOARE Către președinții statelor membre ale Uniunii Europene — Către președinții statelor membre ale Uniunii Europene Către Președintele Comisiei Europene Către Președintele Consiliului European Doamnelor și domnilor, Vă adresez această scrisoare după participarea mea la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, în perioada 3-6 iunie a.c., unde am avut ocazia să discut direct cu reprezentanți ai Federației Ruse, cu lideri politici, economici și instituționali din numeroase state ale lumii. În timp ce Uniunea Europeană continuă să ridice ziduri, să întrerupă relații diplomatice și să promoveze o politică a confruntării permanente, restul lumii discută despre investiții, energie, dezvoltare, comerț și viitor. Europa a ajuns într-o situație fără precedent. Economiile statelor membre sunt sufocate de costuri uriașe, industria europeană își pierde competitivitatea, fermierii ies în stradă, cetățenii sunt împovărați de taxe și inflație, iar conducerea Uniunii Europene continuă să le ceară sacrificii în numele unui război pentru care popoarele europene nu au fost niciodată consultate. Ţara mea, România, nu este carnea de tun a nimănui. Românii s-au săturat să fie transformați într-un avanpost militar, într-o zonă de sacrificiu și într-un simplu instrument al unor strategii geopolitice care nu servesc intereselor naționale ale României, nici măcar intereselor Uniunii Europene. Poporul român s-a săturat să plătească pentru un război care nu este al lui. Românii au suportat ani la rând costurile economice ale războiului din Ucraina. Românii au plătit miliarde de euro din banii lor, în timp ce erau obligați să suporte inflație, tăieri de salarii şi pensii, tăieri ale alocaţiei pentru copii, tăieri ale indemnizaţiei pentru persoane cu dizabilităţi, pierderi de locuri de muncă. Astăzi, în loc să beneficieze de mai multă siguranță, românilor li se trimit drone din Ucraina care rănesc oameni şi distrug locuințe și obiective economice strategice. În aceste condiţii, noi, românii, întrebăm: cât timp va mai trebui să plătim prețul unui război care nu este al României? Popoarele Europei nu au votat pentru sărăcie. Nu au votat pentru faliment economic. Nu au votat pentru escaladarea conflictelor. Nu au votat pentru distrugerea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă. Din păcate, politica promovată în ultimii ani de conducerea Uniunii Europene a dus exact în această direcție. Astăzi, relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă sunt practic distruse. Canalele de dialog au fost închise, iar diplomația a fost înlocuită cu ultimatumuri. Negocierea a fost înlocuită cu sancțiuni, iar rațiunea a fost înlocuită cu propaganda. Rezultatul este evident: Europa pierde economic, pierde strategic, pierde diplomatic. Și, mai grav decât orice, pierde șansa păcii. Iar cetăţenii Uniunii Europene plătesc un preţ extrem de scump. Uniunea Europeană are relaţii cu Statele Unite ale Americii. Dar în timp ce liderii Statelor Unite, ai Chinei și ai Federației Ruse își păstrează deschise canalele de comunicare și negociază direct marile probleme ale lumii, chiar și atunci când se află în dezacord, Uniunea Europeană a ales izolarea și confruntarea în locul diplomației. Dacă Europa va continua să stea deoparte în timp ce marile puteri își redesenează sferele de influență și regulile economice ale secolului XXI, riscă să fie împinsă la periferia istoriei și să suporte consecințele unor decizii luate de alții, fără a mai avea puterea de a le influența. Noi, românii, care suportăm astăzi povara inflației, a scăderii nivelului de trai, a costurilor energetice, a nesiguranțe economice, a insecurităţii tot mai accentuate, considerăm că este oportună, necesară și obligatorie reluarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă. În timp ce cetățenilor li se cere să accepte sacrificii fără sfârșit, realitatea demonstrează că numeroase state europene continuă să își protejeze interesele economice. Austria este unul dintre cele mai cunoscute exemple de menținere a unor relații economice importante cu Federația Rusă. 80% din contractele economice ale Austriei sunt cu Federaţia Rusă. De altfel, Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg a reunit reprezentanți politici, parlamentari, europarlamentari și oameni de afaceri din numeroase state europene, confirmând că dialogul și cooperarea nu au dispărut, în pofida discursului oficial promovat la nivelul unor instituții europene. Pacea și prosperitatea continentului nu pot fi construite fără normalizarea relațiilor dintre Europa și Federația Rusă. În cadrul întâlnirilor pe care le-am avut la Sankt Petersburg am constatat că există disponibilitate pentru dialog și pentru reconstruirea unor punți de comunicare care astăzi lipsesc aproape complet între Bruxelles și Moscova. Salutul adresat de către preşedintele Vladimir Putin românilor ortodocși reprezintă dovada că dialogul între popoare nu a fost distrus, chiar dacă anumite cancelarii europene au ales calea confruntării pe spinarea popoarelor. Uniunea Europeană și Federația Rusă împărtășesc un patrimoniu spiritual și creștin comun, iar aceste valori – credința, familia, pacea și respectul pentru demnitatea umană – trebuie să devină fundamentul unei noi construcții a păcii pe continentul european, nu victime ale conflictelor politice și ideologice ale momentului. În mod paradoxal, deși Uniunea Europeană pretinde că dorește pacea, foarte puțini lideri europeni mai au astăzi posibilitatea de a purta un dialog direct cu Federația Rusă. În calitate de europarlamentar şi preşedinte al Partidului S.O.S. România, singurul partid de opoziţie din România, am demonstrat că pot purta dialog atât cu reprezentanții instituțiilor europene, cât și cu reprezentanții Federației Ruse, inclusiv la cel mai înalt nivel politic. Mai mult, sunt singura persoană din Uniunea Europeană care la Forumul Economic de la Sankt Petersburg a putut vorbi cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. De asemenea, la Sankt Petersburg a fost adoptată, la 4 iunie 2026, o declarație comună a Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat a Federației Ruse și a unor membri ai Parlamentului European, prin care a fost salutată posibilitatea desemnării unui negociator însărcinat cu reluarea dialogului oficial dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă. Documentul constată existența unui dialog parlamentar euro-rus desfășurat neîntrerupt din mai 2025 și recunoaște necesitatea unor inițiative concrete pentru normalizarea relațiilor dintre cele două părți. În acest context, vă anunţ disponibilitatea mea de a contribui la relansarea dialogului diplomatic dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă. Sunt dispusă să îmi asum rolul de mediator și negociator între cele două părți, în interesul păcii, al stabilității și al securității europene. Diplomația trebuie să redevină principalul instrument al Europei. Istoria demonstrează că toate războaiele se termină la masa negocierilor. Întrebarea este câți oameni mai trebuie să sufere și câte economii mai trebuie să fie distruse până când liderii europeni vor accepta această realitate? Nu vă scriu în numele structurilor birocratice de la Bruxelles. Vă scriu în numele românilor care nu mai vor război. Vă scriu în numele cetățenilor europeni care s-au săturat să plătească facturi tot mai mari pentru decizii care nu le aparțin. Vă scriu în numele celor care cred că Europa trebuie să fie un spațiu al păcii și al cooperării, nu un teatru permanent de confruntare. A venit momentul să redeschidem canalele dialogului şi să punem capăt politicii eșuate a izolării. A venit momentul să construim o nouă arhitectură de securitate europeană bazată pe respect reciproc, interese legitime și diplomație. Ca europarlamentar român și președinte al Partidului S.O.S. România, îmi exprim oficial disponibilitatea de a facilita acest proces și de a contribui la relansarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă. România are nevoie de pace. Europa are nevoie de pace. Popoarele Europei au nevoie de pace. Lumea întreagă are nevoie de pace. Iar pacea nu se construiește prin sancțiuni și confruntare, ci prin dialog și negociere. Cu respect, Diana Iovanovici-Șoșoacă Președintele Partidului S.O.S. România”
• 2026-06-10 “Deputat Sorin Oltenașu:  ROBOR - Când adevărul vine prea târziu pentru milioane de români — Deputat Sorin Oltenașu: ROBOR – Când adevărul vine prea târziu pentru milioane de români Stimați colegi, Ani de zile, milioane de români au auzit aceeași explicație: ratele cresc pentru că așa funcționează piața. Li s-a spus că ROBOR reflectă realitatea economică și că nu există altă explicație pentru povara tot mai mare care le apăsa bugetele. Între timp, familii întregi au fost obligate să renunțe la un trai decent pentru a-și plăti creditele. Tineri și-au amânat planurile de viitor, firme românești au suportat costuri suplimentare, iar mulți români au ajuns la limita suportabilității financiare. Astăzi însă, prin concluziile Consiliului Concurenței, aflăm că au existat practici anticoncurențiale chiar în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR. Nu discutăm despre un indicator oarecare. Discutăm despre indicele care a influențat ani de zile ratele a milioane de români. Iar în fața acestei situații, întrebarea firească este: cine răspunde? Cine răspunde pentru prejudiciul suportat de cetățeni? Cine răspunde pentru sumele plătite în plus de români? Cine răspunde pentru pierderea de încredere într-un sistem care ar fi trebuit să funcționeze în interesul economiei și al cetățenilor? Nu este suficient să aflăm că au fost aplicate amenzi. Românii au dreptul să știe dacă au fost prejudiciați, cu cât au fost prejudiciați și ce măsuri vor fi luate pentru repararea acestei situații. Solicit Guvernului României, Băncii Naționale a României și tuturor instituțiilor competente să prezinte public o evaluare clară a impactului acestui scandal și să identifice soluțiile prin care drepturile celor afectați să fie protejate. Într-o perioadă în care românii sunt loviți de inflație, taxe mai mari și costuri de trai tot mai ridicate, statul nu are voie să se limiteze la constatări și comunicate. Are obligația să ofere răspunsuri. Pentru că atunci când milioane de oameni plătesc ani de zile rate calculate după un mecanism asupra căruia planează suspiciuni confirmate de autoritățile statului, nu mai vorbim doar despre bănci și dobânzi. Vorbim despre dreptate. Iar românii merită să afle adevărul până la capăt. Vă mulțumesc! Cu deosebit respect, Deputat S.O.S. România, Oltenașu Sorin-George”
• 2026-06-10 “Deputat Tudor Ionescu - Intervenție la comisia pentru integrare europeană a Republicii Moldova — Deputat Tudor Ionescu – Intervenție la comisia pentru integrare europeană a Republicii Moldova Bine ați venit în Parlamentul României, care este și al dumneavoastră, pentru că sunteți cetățeni ai României ca și noi, aveți posibilitatea să votați la alegerile din România ca și noi, aveți posibilitatea deplină de a candida la alegerile din România ca și noi și, bineînțeles, de a fi eleși în Parlamentul României. Așa cum ați spus, domnule președinte Spatari și doamna vicepreședintă Calinci, sunt multe riscuri în acest drum al integrării europene a Republicii Moldova. Și există, le-ați menționa foarte bine. În primul rând, ancurarea de Ucraina, o țară devastată de război și ocupată militar în proporție de o treime probabil. Alegerile din Uniunea Europeană, da? E suficient ca un stat să se opună și când spun un stat, mă refer la un guvern, mă refer la un partid cu suficientă putere și influență, da? Deci, există o cale, dacă vreți, lungă, anevoioasă și cu final neprevăzut în acest proces al aderării și mai există o cale. O cale scurtă, rapidă și sigură, care a fost exprimată de președinta Republicii Moldova, care a spus că ar vota pentru unirea cu România, a fost exprimată de premierul Republicii Moldova, care a spus același lucru și a spus că el crede că unirea e undeva aproape, și nu în ultimul rând doamna Marta Cos, comisarul european pentru extindere, a spus că cătețenii Republicii Moldova vor alege calea pe care vor adera la Uniunea Europeană. Deci, eu cred că toate variantele sunt pe masă și trebuie să rămână pe masă. Eu personal nu cred că referendumurile ar fi o soluție, dacă vreți, pentru că în 1812, când Rusia a ajuns la Nistru și a anexat Basarabia, n-a întrebat românii basarabeni dacă vor să facă parte din Imperiu Rus. Uniunea Sovietică, în 1940, când a luat de asemenea spațiul dintre Prut și Nistru, nu a făcut niciun referendum să întrebe dacă românii moldoveni sunt de acord să facă parte din Uniunea Sovietică. Eu cred că e un lucru care ține strict de Parlamentele de la București și Chişinău ca foruri reprezentative. Vă aduc aminte că există o declarație solemnă, în acest sens, adoptată de Parlamentul României în urmă cu câțiva ani, mai precis în 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la Marea Unire, atunci Parlamentul României și unii colegi din această comisie au fost atunci în sală, au adoptat o declarație solemnă în care au statuat că reunificarea celor două staturi românești este perfect legitimă, a fost prezentă și o delegație a Parlamentului Republicii Moldova. Deci eu cred că totul depinde de noi și nu de alții. Din partea noastră aveți toată deschiderea și tot sprijinul pentru că acest proces, așa cum am spus, poate fi lung, anevoios, chinuitor pentru românii dintre Prut și Nistru. De altfel, integrarea în Uniunea Europeană nu ar rezolva problema de securitate. Reunificarea cu România ar rezolva problema de securitate prin NATO, deci există, dacă vreți, un argument în plus pentru această cale, scurtă, rapidă și sigură. Eu vă mulțumesc mult de tot!”
• 2026-06-10 “Deputat Mihai Țiu: Guvernul calcă în picioare legea salarizării şi condamnă românii la sărăcie! — Astăzi România a ajuns ţara în care Guvernele se laudă că fac reforme, în timp ce calcă în picioare legile statului român. Românii aud discuţii despre o "nouă lege a salarizării", de fapt noi promisiuni şi minciuni pentru cei care muncesc cinstit. Românii au ajuns să nu mai creadă nimic din ceea ce spune această clasă politică ruptă complet de realitate. Pentru că România nu duce lipsă de legi, dar duce lipsă de guverne capabile şi dispuse să aplice legile existente! Legea salarizării nr. 153/2017 a fost blocată an de an chiar de cei care astăzi vin şi ne spun că au descoperit "soluţia salvatoare". Sunt aceiaşi oameni care au îngheţat salarii, care au tăiat drepturi şi care au amânat aplicarea integrală a acestei legi prin ordonanţe peste ordonanţe. Aceiaşi oameni care au condamnat milioane de români la sărăcie, în timp ce clientela politică s-a îmbogăţit din contracte câştigate prin licitaţii publice cu statul. Cum să mai creadă românii în această nouă lege, când statul român nu respectă nici măcar legile deja adoptate? Vedem exact aceeaşi situaţie şi în ceea ce priveşte legea pensiilor. Au promis pensionarilor dreptate, echitate, recalculare corectă a pensiilor şi respect. În realitate, avem milioane de pensionari care trăiesc în umilinţă, în timp ce Guvernul găseşte bani pentru orice altceva, mai puţin pentru propriii cetăţeni. Aceasta este adevărata problemă a României: nu lipsa legilor, ci lipsa deciziei politice de a le aplica. Guvernele României au transformat statul într-un mecanism de manipulare socială şi promisiuni. Astăzi vor o nouă lege a salarizării fără să existe încredere, fără consultare reală şi fără respect faţă de oamenii care muncesc. Partidul S.O.S. România nu va vota această lege! Nu vom gira încă o minciună naţională construită pe vorbe goale şi pe cifre scoase din pix de cei care au adus România în pragul colapsului bugetar. Cerem Guvernului României să înceteze politica deciziilor luate în birouri închise şi să meargă urgent la masa dialogului cu sindicatele, cu angajaţii din sistemul public, cu reprezentanţii tuturor categoriilor sociale afectate. Nu mai puteţi conduce România împotriva românilor! Nu mai puteţi cere sacrificii doar celor care muncesc, în timp ce privilegiile politice rămân intacte! Românii nu mai vor promisiuni. Românii vor respect. Vor salarii decente şi pensii corecte. Vor un Guvern capabil să respecte legile României şi care să vadă realitatea în care trăiesc cetăţenii acestei ţări. Pentru că un stat care nu îşi respectă cetăţenii nu mai poate cere cetăţenilor încredere şi respect! Un popor unit nu poate fi învins!”
• 2026-06-10 “Deputat Vasile Nagy: O economie fără consum este o economie fără încredere — Miercuri, 10 iunie, în declaraţia sa politică, deputatul Nagy Vasile s-a referit la un aspect important al zilelor noastre şi anume la: Stimularea consumului intern. În economie, consumul nu reprezintă doar un indicator statistic. El este expresia concretă a încrederii unei societăţi în propriul viitor. Atunci când cetăţenii consumă, ei transmit un semnal de optimism. Atunci când economisesc excesiv din teamă sau îşi reduc drastic cheltuielile, transmit un semnal de nesiguranţă. Din această perspectivă, una dintre cele mai importante provocări ale României anului 2026 este prăbuşirea consumului intern şi consecinţele pe care aceasta le generează asupra întregului ecosistem economic şi social. Consumul reprezintă principalul motor al economiei româneşti. De-a lungul ultimelor două decenii, creşterea economică a fost susţinută în mare măsură de cererea internă. Astăzi însă, observăm o schimbare profundă de comportament. Familiile cumpără mai puţin, amână investiţiile personale, reduc cheltuielile considerate neesenţiale şi manifestă o prudenţă accentuată în raport cu viitorul. Această contracţie a consumului nu este doar rezultatul unor calcule economice individuale. Ea reflectă o acumulare de factori, creşterea costului vieţii, presiunea fiscală, incertitudinile privind locurile de muncă, costurile ridicate ale creditării şi, poate cel mai important, diminuarea sentimentului de securitate economică. Deputatul Nagy Vasile a precizat că: În realitate, oamenii nu consumă doar atunci când au bani. Oamenii consumă atunci când au încredere. Iar încrederea este cea mai valoroasă monedă a unei economii moderne. Atunci când consumul se prăbuşeşte, efectele se propagă rapid. Comerţul vinde mai puţin. Producătorii reduc comenzile. Investitorii amână proiectele. Încasările bugetare scad. Apar presiuni asupra locurilor de muncă. Se creează astfel un cerc vicios în care reducerea consumului generează reducerea activităţii economice, iar reducerea activităţii economice alimentează şi mai mult prudenţa consumatorilor. De aceea, stimularea consumului nu trebuie privită ca o simplă măsură economică, ci ca o strategie naţională de relansare. Însă aici intervine o nuanţă esenţială. Nu orice formă de stimulare a consumului este eficientă şi nu orice creştere a cheltuielilor generează prosperitate durabilă. Cheia succesului o reprezintă echitatea. Experienţa economică demonstrează că cei cu venituri mici şi medii au cea mai mare propensiune de consum. Cu alte cuvinte, atunci când veniturile lor cresc, cea mai mare parte a banilor se întoarce rapid în economie prin achiziţii de bunuri şi servicii. În schimb, o parte semnificativă a veniturilor suplimentare ale categoriilor foarte bogate este economisită sau investită în afara circuitului imediat al consumului. Prin urmare, o politică inteligentă de stimulare a consumului trebuie să înceapă cu consolidarea puterii de cumpărare a clasei de mijloc şi a categoriilor vulnerabile. Oamenii consumă atunci când cred că locurile lor de muncă sunt sigure. Consumă atunci când au acces la servicii publice de calitate. Consumă atunci când au sentimentul că efortul lor este răsplătit corect şi că societatea funcţionează pe baza unor reguli echitabile. În fond, consumul este rezultatul unei relaţii de încredere între cetăţean şi economie. În concluzie, deputatul Nagy Vasile a specificat că: România nu poate construi prosperitate durabilă pe baza austerităţii permanente şi nici pe baza unei economii în care cetăţenii trăiesc sub presiunea continuă a incertitudinii. O economie sănătoasă are nevoie de investiţii, de productivitate şi de inovaţie, dar are nevoie şi de consum. Consumul nu este duşmanul dezvoltării. Consumul echitabil, sustenabil şi susţinut de venituri reale reprezintă unul dintre pilonii dezvoltării. Marea provocare a anului 2026 nu este doar să determinăm oamenii să cheltuiască mai mult. Marea provocare este să construim condiţiile economice şi sociale care să le permită să consume cu încredere. Pentru că o societate prosperă nu este aceea în care oamenii supravieţuiesc cu prudenţă excesivă, ci aceea în care cetăţenii au suficientă siguranţă pentru a privi viitorul cu optimism şi suficientă putere economică pentru a participa activ la dezvoltarea propriei ţări.”
• 2026-06-09 “Deputat Simona-Elena Macovei: Competenţa nu se negociază. România are nevoie de profesionişti, nu de favoriţi politici! — Grupul parlamentar al S.O.S. România atrage atenţia asupra uneia dintre cauzele profunde ale blocajului administrativ, economic şi instituţional în care se află România: ocuparea funcţiilor publice, a demnităţilor de stat şi a poziţiilor-cheie din administraţie pe criterii politice, clientelare sau de loialitate personală, în detrimentul competenţei profesionale reale. România nu mai poate fi condusă prin improvizaţie. Nu putem construi o economie modernă cu oameni numiţi pentru obedienţă politică. Nu putem reforma sistemul de sănătate cu persoane care nu înţeleg mecanismele acestui domeniu. Nu putem moderniza educaţia prin amatorism. Nu putem administra fondurile publice prin experiment, diletantism şi rotaţia clientelei de partid. Adevărul este simplu şi incomod pentru actualii guvernanţi: România nu suferă din lipsă de resurse, ci din cauza folosirii greşite a resurselor. Nu suferă din lipsă de oameni capabili, ci din cauza marginalizării oamenilor capabili. Nu suferă din lipsă de soluţii, ci din cauza promovării constante a interesului politic de grup înaintea interesului public. Prea mulţi ani, instituţiile statului au fost tratate ca recompense pentru clientela politică. Funcţii importante au fost împărţite în urma negocierilor de partid, nu în urma unei evaluări serioase a competenţei. Ministere, agenţii, autorităţi publice, companii de stat şi structuri administrative au fost transformate, în prea multe situaţii, în spaţii de influenţă politică, nu în instrumente de dezvoltare a României. Rezultatele se văd: proiecte întârziate, fonduri pierdute, reforme amânate, investiţii blocate, servicii publice slabe, decizii contradictorii şi o încredere tot mai scăzută a cetăţenilor în stat. Românii nu mai acceptă explicaţii goale. Nu mai acceptă justificări birocratice. Nu mai acceptă ca nota de plată a incompetenţei politice să fie achitată din buzunarul cetăţeanului, prin taxe mai mari, servicii mai proaste şi şanse ratate pentru dezvoltarea ţării. De aceea, Grupul parlamentar al S.O.S. România solicită ca viitorul Guvern al României şi întreaga arhitectură de conducere a administraţiei publice să fie construite pe criterii clare, verificabile şi transparente de profesionalism, experienţă şi performanţă. Fiecare ministru trebuie să poată demonstra competenţă reală în domeniul pe care îl conduce. Fiecare secretar de stat trebuie să aibă pregătirea şi experienţa necesare pentru atribuţiile pe care le exercită. Fiecare conducător de agenţie, autoritate sau instituţie publică trebuie să răspundă prin rezultate, nu prin apartenenţă politică. Fiecare numire importantă trebuie să fie însoţită de un CV public, de obiective asumate şi de criterii clare de evaluare. Funcţia publică nu este pradă de partid. Ministerele nu sunt trofee de negociere. Agenţiile statului nu sunt adăposturi pentru favoriţi politici. Administraţia publică nu poate fi transformată într-un mecanism de recompensare a loialităţii personale. Cerem introducerea unor standarde reale de competenţă pentru ocuparea funcţiilor de conducere din administraţia centrală şi locală, limitarea practicii interimatelor prelungite, transparentizarea procedurilor de selecţie, publicarea criteriilor de evaluare şi asumarea unor obiective măsurabile pentru fiecare instituţie publică importantă. Totodată, cerem ca numirile în funcţii publice de conducere să nu mai fie tratate ca simple înţelegeri politice între partide, ci ca acte de responsabilitate faţă de cetăţeni, faţă de bugetul public şi faţă de viitorul României. România are nevoie de un guvern al competenţei, nu al relaţiilor. De un guvern al performanţei, nu al recompenselor politice. De un guvern care să inspire încredere, nu îngrijorare. De oameni care au demonstrat că pot construi, nu doar că pot executa ordine de partid. Este timpul ca meritul să înlocuiască privilegiul. Este timpul ca profesionalismul să înlocuiască favoritismul. Este timpul ca interesul public să învingă interesul de partid. Grupul parlamentar al S.O.S. România va susţine orice măsură legislativă sau administrativă care întăreşte meritocraţia, transparenţa, răspunderea şi profesionalizarea reală a funcţiei publice. În acelaşi timp, vom combate orice practică prin care instituţiile statului sunt capturate, politizate sau folosite împotriva interesului naţional. România nu mai are timp de experimente politice eşuate. România are nevoie de competenţă, răspundere şi curaj instituţional. Acesta este angajamentul nostru şi aceasta este direcţia pe care o propunem pentru viitorul României.”
• 2026-06-08 “VINO CU FAMILIA LA MARȘUL NORMALITĂȚII, PE 13 IUNIE, ÎN PIAȚA VICTORIEI! APĂRĂM ÎMPREUNĂ VALORILE VIEȚII! — VINO CU FAMILIA LA MARȘUL NORMALITĂȚII, PE 13 IUNIE, ÎN PIAȚA VICTORIEI! APĂRĂM ÎMPREUNĂ VALORILE VIEȚII! Partidul S.O.S. România invită românii din țară și din diaspora să participe la Marșul Normalității, care va avea loc în data de 13 iunie 2026, în București. Întâlnirea este la ora 10:30, în Piața Victoriei, urmând ca marșul să se desfășoare pe traseul: Piața Victoriei – Piața Romană – Universitate – Piața Unirii – Dealul Patriarhiei Într-o perioadă în care valorile fundamentale ale societății sunt supuse unor presiuni fără precedent, suntem chemați să transmitem un mesaj clar de susținere a familiei, a credinței, a identității naționale și a normalității. Vino cu familia! Fii parte dintr-o zi a bucuriei, unității și speranței! Președintele S.O.S. România, Av.europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă, a declarat: "Am ajuns să trăim vremuri în care trebuie să ieșim în stradă pentru a apăra principiile vieții, ceea ce odinioară era firesc. Normalitatea nu ar trebui să fie un subiect de dezbatere, ci fundamentul pe care se construiește orice societate sănătoasă. Familia, credința, respectul pentru valorile naționale și pentru identitatea noastră reprezintă repere pe care nimeni nu are dreptul să le relativizeze sau să le distrugă. Marșul Normalității este despre oameni, despre familii, despre copiii noștri și despre viitorul României. Este despre apărarea vieții. Este despre curajul de a spune răspicat că nu vom accepta ca valorile care au ținut acest neam unit să fie împinse la marginea societății. Fac un apel către toți românii care cred în aceste principii: veniți alături de noi! Este timpul ca cei care reprezintă majoritatea tăcută să nu mai rămână tăcuți. Toți cei normali trebuie să învățăm să fim activi, nu doar reactivi. Nu este suficient să reacționăm atunci când suntem provocați sau atacați. Trebuie să ne afirmăm valorile, să le apărăm și să le transmitem copiilor noștri. Pe 13 iunie, arătăm că România normală există, este puternică și nu se teme să se facă auzită!" Toți cei care cred în valorile familiei, ale credinței și ale identității naționale sunt așteptați la acest marș să transmitem împreună un mesaj de unitate, demnitate, speranță și credință! Partidul S.O.S. România”
• 2026-06-08 “Diana Iovanovici-Șoșoacă: Au furat banii românilor prin ROBOR și acum aflăm adevărul! Cine le înapoiază oamenilor banii luați prin manipularea dobânzilor? — București, 8 iunie 2026 COMUNICAT DE PRESĂ Diana Iovanovici-Șoșoacă: Au furat banii românilor prin ROBOR și acum aflăm adevărul! Cine le înapoiază oamenilor banii luați prin manipularea dobânzilor? Decizia Consiliului Concurenței de a sancționa zece bănci cu suma record de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR reprezintă una dintre cele mai grave confirmări oficiale a ceea ce milioane de români au simțit ani de zile pe propria piele: sistemul bancar a profitat de cetățeni, iar nota de plată a fost achitată de familiile românilor, de firmele românești și de întreaga economie națională. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile participante spun că sunt dispuse să împrumute lei altor bănci pe diverse scadențe (3 luni, 6 luni etc.). În teorie, fiecare bancă trebuie să transmită independent propria estimare a costului finanțării, pe baza condițiilor reale din piață. Potrivit concluziilor Consiliului Concurenței, cele zece bănci participante la stabilirea ROBOR s-au înţeles între ele și au făcut schimb de informații confidențiale și strategice privind nivelul acestui indice, care influențează direct costul creditelor pentru milioane de români. În același timp, acest caz ridică serioase semne de întrebare și cu privire la responsabilitatea Băncii Naționale a României, deoarece procedura de stabilire a ROBOR funcționează în baza reglementărilor BNR. Or Consiliul Concurenţei spune că regulamentul BNR le permite băncilor ca în timpul stabilirii ROBOR să ocolească interdicția de a face schimb de informații între ele în calitate de concurenți pe piaţă. Cu alte cuvinte, investigația Consiliului Concurenței a scos la iveală şi vulnerabilitățile metodologiei BNR. Dacă sistemul a permis apariția unor asemenea practici anticoncurențiale, BNR are obligația să investigheze vulnerabilitățile existente, să modifice regulile astfel încât asemenea situații să nu mai fie posibile şi să răspundă în faţa milioanelor de români afectaţi. Cu alte cuvinte, exact ceea ce românii au suspectat ani de zile este acum confirmat de autoritatea statului. În timp ce milioane de cetățeni își calculau fiecare leu pentru a-și putea plăti ratele, marile bănci își coordonau comportamentul în jurul unui indice care avea impact direct asupra buzunarelor românilor. În timp ce familii întregi erau împinse către sărăcie, executare silită sau imposibilitatea de a-și plăti creditele, sistemul bancar obținea profituri uriașe. Ani de zile ni s-a spus că românii nu înțeleg economia. Ni s-a spus că ROBOR este rezultatul pieței și că orice critică la adresa sistemului bancar este populism. Astăzi aflăm chiar de la Consiliul Concurenței că unele dintre cele mai mari bănci din România și-au coordonat comportamentul într-o manieră piraterească prin care a afectat direct costul creditelor pentru cetățeni. Cine le dă înapoi românilor banii plătiți în plus? S.O.S. România consideră că amenzile aplicate, care probabil nu vor fi niciodată plătite, nu rezolvă problema fundamentală. Statul român va încasa sau nu bani la buget. Dar românii care au plătit rate mai mari? Dar firmele românești care au suportat costuri suplimentare? Dar autoritățile locale și instituțiile publice care au avut credite raportate la ROBOR? Pe aceştia cine îi despăgubește? S.O.S. România solicită Guvernului României, Băncii Naționale a României și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor să prezinte urgent o analiză privind prejudiciul suportat de cetățenii români și posibilitățile legale prin care consumatorii afectați să poată solicita despăgubiri. De asemenea, solicităm constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să stabilească: - dimensiunea reală a prejudiciului suportat de cetățeni și firme; - impactul asupra creditelor populației; - eventualele responsabilități instituționale; - măsurile necesare pentru a preveni repetarea unor astfel de practici. Este inadmisibil ca, după ani de zile în care românii au fost sufocați de rate și dobânzi, să aflăm că regulile concurenței au fost încălcate tocmai în mecanismul care influența costul acestor credite. Și mai grav este faptul că acest scandal vine într-un moment în care românii sunt deja loviți de inflație, taxe mai mari, costuri crescute ale utilităților și un nivel de trai în continuă degradare. În timp ce cetățenii sunt îndemnați să accepte austeritatea, să strângă cureaua și să plătească noi biruri, marile instituții financiare sunt surprinse coordonându-și comportamentul într-un domeniu care afectează direct milioane de contracte de credit. S.O.S. România consideră că acest caz demonstrează încă o dată necesitatea unei protecții reale a consumatorilor români și a unui control mult mai strict asupra practicilor din sistemul bancar. Trebuie făcută dreptate pentru cei care au suportat consecințele. Românii au dreptul să afle cât i-a costat această practică şi să fie despăgubiți. Când milioane de oameni plătesc ani de zile rate calculate după un mecanism despre care autoritatea statului spune astăzi că a fost afectat de practici anticoncurențiale, nu mai vorbim doar despre o încălcare a legii concurenței. Vorbim despre o problemă de dreptate socială și de respect față de cetățenii României. Este timpul ca românii să afle cine le înapoiază banii. Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă Președintele Partidului S.O.S. ROMÂNIA”
• 2026-06-08 “Deputat Mihai Țiu: Statul român a pierdut controlul asupra securităţii naţionale — Românii asistă astăzi neputincioşi la o situaţie revoltătoare pentru orice stat care pretinde că îşi respectă cetăţenii şi îşi apără suveranitatea. Dronele circulă liber şi ?întâmplător? traversând spaţiul aerian şi maritim al ţării, apar pe malul Mării Negre, iar reacţia autorităţilor este, din nou, întârziată, neclară şi lipsită de asumare şi responsabilitate. Ţara noastră trăieşte astăzi una dintre cele mai grave forme de umilinţă naţională din ultimii ani. Românilor li se spune că ?nu există motive de panică? pentru că România este ţară membră NATO şi aud zilnic discursuri despre siguranţă, stabilitate, parteneriate strategice şi capacitate de apărare. Dar realitatea din teren arată că drone necunoscute circulă liber în spaţiul românesc, fără ca autorităţile să le oprească, să reacţioneze imediat sau să explice în mod transparent ce se întâmplă. Se spune public că avem structuri de apărare performante, că suntem protejaţi, că există monitorizare permanentă. Dar românii nu mai pot fi minţiţi că totul este sub control. Pentru că astăzi nu mai discutăm doar despre o dronă, ci despre imaginea unei ţări care nu mai poate garanta siguranţa graniţelor sale. Nu discutăm despre un incident minor, ci despre securitatea naţională şi incapacitatea de a reacţiona rapid într-o zonă aflată la graniţa unui conflict militar major. România are instituţii care consumă miliarde de lei din bani publici, are ministere, structuri, radare, sisteme de monitorizare, dar nu este incapabilă să îşi apere graniţele. Cine răspunde dacă mâine nu mai vorbim despre o simplă dronă căzută pe malul mării? Cine răspunde dacă astfel de incidente pun în pericol vieţi omeneşti? Oare ce s-ar fi întâmplat dacă vorbeam astăzi despre victime? Cea mai gravă problemă este tăcerea autorităţilor şi lipsa explicaţiilor clare. De aceea, solicit urgent demisia Ministrului Apărării Naţionale. Astăzi! Nu peste o săptămână, nu după alte comunicate sau explicaţii. Pentru că astfel de incidente nu pot rămâne fără consecinţe şi pentru că securitatea unei ţări nu se apără în tăcere, cu întârziere şi prin pasarea responsabilităţii. Domnule ministru, nu puteţi rămâne în funcţie şi nu mai puteţi cere încredere din partea românilor dacă securitatea ţării nu mai este privită ca o prioritate. Statul român trebuie să fie capabil să îşi protejeze propriul teritoriu, nu să asiste nepăsător la dronele care circulă ?întâmplător? şi pun în pericol viaţa cetăţenilor! Un popor unit nu poate fi învins!”
• 2026-06-08 “Deputat Simona-Elena Macovei: România nu este teren de impact pentru drone. Securitatea cetăţenilor nu se apără prin comunicate, ci prin capacităţi reale! — Grupul parlamentar al S.O.S. România atrage atenţia asupra gravităţii fără precedent a incidentelor produse recent pe teritoriul României, în contextul căderii unei drone în municipiul Galaţi şi al exploziei unei drone maritime în Portul Constanţa. Nu mai discutăm despre simple alerte de frontieră. Nu mai discutăm despre incidente izolate, tratate birocratic şi explicate ulterior prin comunicate liniştitoare. Discutăm despre mijloace militare străine care au ajuns pe teritoriul României, despre explozii produse în zone locuite sau strategice şi despre cetăţeni români puşi în pericol direct. La Galaţi, o dronă a ajuns pe un bloc de locuinţe. Oameni au fost răniţi. Familii au fost evacuate. Cetăţenii au fost treziţi în noapte de explozie, fum, incendiu şi panică. La Constanţa, o dronă maritimă a explodat în cel mai important port al României, o infrastructură strategică pentru economia naţională, pentru securitatea Mării Negre şi pentru întregul flanc estic. Aceste fapte nu pot fi tratate ca simple ?efecte colaterale? ale unui conflict aflat la graniţă. România este stat suveran, membru NATO şi membru al Uniunii Europene, dar înainte de toate este stat dator faţă de propriii cetăţeni. Nicio alianţă, nicio declaraţie diplomatică şi nicio explicaţie tehnică nu poate înlocui obligaţia fundamentală a statului român de a-şi proteja teritoriul, populaţia şi infrastructura critică. Grupul parlamentar al S.O.S. România condamnă orice încălcare a spaţiului suveran al României şi orice situaţie în care cetăţenii români sunt expuşi riscurilor militare generate de războiul de la graniţă. În acelaşi timp, respingem transformarea acestor incidente într-un joc propagandistic între tabere externe. Pentru noi, întrebarea esenţială nu este cum justifică alţii ceea ce s-a întâmplat, ci cum apără statul român viaţa, siguranţa şi demnitatea românilor. România nu poate deveni zonă tampon. România nu poate deveni culoar al improvizaţiei militare. România nu poate deveni spaţiu în care dronele cad, explodează, sunt explicate post-factum, iar cetăţenilor li se cere doar să aibă încredere. În acest moment, românii au dreptul la adevăr, nu la formule evazive. Au dreptul la protecţie, nu la promisiuni. Au dreptul la instituţii funcţionale, nu la reacţii întârziate şi la pasarea responsabilităţii între autorităţi. De aceea, Grupul parlamentar al S.O.S. România solicită prezentarea urgentă, în faţa Parlamentului României, a unui raport complet, cu o componentă publică neclasificată, privind incidentele de la Galaţi şi Constanţa. Acest raport trebuie să răspundă clar la următoarele întrebări: 1. Când au fost detectate dronele şi de către ce structuri ale statului român? 2. Care a fost traseul acestora până la momentul impactului sau exploziei? 3. Ce instituţii au fost informate, la ce oră şi ce decizii operative au fost luate? 4. De ce nu au existat măsuri eficiente de neutralizare înainte ca pericolul să ajungă într-o zonă locuită sau într-o infrastructură strategică? 5. Care sunt limitele actuale ale sistemelor de supraveghere, detecţie şi apărare anti-dronă ale României? 6. Ce responsabilităţi concrete revin Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Autorităţii Navale Române, Poliţiei de Frontieră, Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi celorlalte instituţii implicate? 7. Ce măsuri au fost dispuse pentru protejarea populaţiei din Galaţi, Tulcea, Constanţa şi din toate localităţile expuse riscului de pe frontiera estică şi de la Marea Neagră? 8. Ce despăgubiri, reparaţii materiale şi forme de sprijin vor fi acordate cetăţenilor afectaţi? 9. Ce plan concret există pentru ca un asemenea incident să nu se repete? Nu este suficient ca statul să explice după ce explozia s-a produs. Statul trebuie să prevină. Nu este suficient ca autorităţile să emită comunicate după ce cetăţenii au fost puşi în pericol. Autorităţile trebuie să dovedească, în timp real, că România este apărată. Solicităm audierea de urgenţă, în comisiile parlamentare competente, a conducerii Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Autorităţii Navale Române, Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri cu atribuţii în detecţia, monitorizarea, alertarea şi gestionarea acestor incidente. Solicităm, de asemenea, prezentarea unui plan naţional de protecţie anti-dronă pentru zonele vulnerabile ale României: frontiera cu Ucraina, zona Dunării, judeţele Galaţi şi Tulcea, Portul Constanţa, litoralul românesc, infrastructura energetică, portuară, militară şi de transport. România are nevoie de radare eficiente pentru ţinte de joasă altitudine şi profil redus, de sisteme anti-dronă funcţionale, de protocoale clare de intervenţie, de alertare rapidă a populaţiei, de adăposturi reale, de exerciţii de protecţie civilă şi de responsabilitate politică asumată. Nu cerem aventurism militar. Nu cerem panică. Nu cerem declaraţii inflamatorii. Cerem exact ceea ce un stat serios este obligat să ofere cetăţenilor săi: protecţie, luciditate, transparenţă şi capacitate reală de reacţie. Faptul că România este membru NATO nu exonerează autorităţile române de răspundere. Dimpotrivă, obligă statul român să fie mai pregătit, mai coerent şi mai responsabil. Securitatea naţională nu se deleagă integral. Ea se construieşte, se verifică şi se apără în fiecare zi. Românii nu trebuie să trăiască sub ameninţarea că, oricând, o dronă poate cădea peste un bloc, într-un port, lângă o şcoală, lângă un spital sau în apropierea unei infrastructuri critice. Galaţiul şi Constanţa nu sunt simple puncte pe o hartă operaţională. Sunt comunităţi româneşti. Sunt oameni. Sunt familii. Sunt vieţi. Sunt parte din teritoriul naţional al României. Grupul parlamentar al S.O.S. România va folosi toate instrumentele parlamentare pentru a cere clarificări, audieri, răspundere şi măsuri concrete. Nu vom accepta ca aceste incidente să fie îngropate sub limbaj tehnic, sub secretomanie instituţională sau sub explicaţii diplomatice convenabile. România nu este un poligon. România nu este un tampon strategic. România nu este un spaţiu de risc administrat prin improvizaţie. România este stat suveran, iar siguranţa cetăţenilor români trebuie să fie prima obligaţie a tuturor instituţiilor publice.”
• 2026-06-06 “DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: ALEXANDRU MURARU NU REPREZINTĂ ROMÂNIA. NE DELIMITĂM DE ORICE INGERINȚĂ ÎN AFACERILE INTERNE ALE CHINEI ȘI NE CEREM SCUZE PENTRU ACEST INCIDENT DIPLOMATIC — S.O.S. România întâmpină cu îngrijorare protestul oficial formulat de Ambasada Republicii Populare Chineze la București ca urmare a acțiunilor și declarațiilor deputatului Alexandru Muraru privind Taiwanul. Relațiile diplomatice dintre România și Republica Populară Chineză au fost stabilite în anul 1949 și s-au construit timp de peste șapte decenii pe baza respectului reciproc, a cooperării și a recunoașterii principiului unei singure Chine, principiu care constituie fundamentul politic al relațiilor bilaterale dintre cele două state. Niciun politician român nu are dreptul să intervină în probleme care țin de unitatea şi integritatea teritorială a altor state. Acesta este un principiu elementar al dreptului internațional și al respectului reciproc între națiuni. Prin acțiunile sale, Alexandru Muraru a generat o situație care riscă să afecteze relațiile dintre România și China, una dintre cele mai importante puteri economice și politice ale lumii. Ne întrebăm în mod legitim ce interese are Alexandru Muraru când împinge România într-un conflict diplomatic cu China? În numele tuturor românilor care cred în diplomație, respect reciproc și neamestec în afacerile interne ale altor state, ne exprimăm regretul pentru acest incident și adresăm scuze Republicii Populare Chineze pentru comportamentul unui politician care a acționat în contradicție cu tradiția relaţiilor politice şi diplomatice din România şi China. România este un stat care respectă suveranitatea națiunilor, dreptul internațional și principiul neamestecului în afacerile interne ale altor state. În ultimii ani, Alexandru Muraru s-a remarcat prin numeroase campanii de etichetare, denigrare și demonizare a adversarilor politici, prin folosirea acuzațiilor de antisemitism ca armă politică împotriva acestora. Împotriva mea, Muraru a formulat zeci de sesizări și plângeri nefondate, încercând să reducă la tăcere o voce politică incomodă prin etichetări și stigmatizare. După ce a eșuat în aceste demersuri, asistăm acum la o nouă manifestare a aceluiași comportament iresponsabil, de această dată cu potențiale consecințe asupra relațiilor României cu China. România are nevoie de relații normale și pragmatice cu toate statele lumii, în baza interesului național și a respectului reciproc. Într-o perioadă în care economia românească se confruntă cu dificultăți majore, iar românii suportă efectele inflației, ale austerității și ale unei datorii publice în continuă creștere, ultimul lucru de care țara are nevoie este deschiderea unor noi fronturi ale conflictelor diplomatice. S.O.S. România solicită conducerii PNL să clarifice dacă pozițiile exprimate de Alexandru Muraru reprezintă puncte de vedere personale sau poziții asumate de partid. România are nevoie de diplomație, echilibru și respect reciproc în relațiile internaționale. Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă Președintele Partidului S.O.S. ROMÂNIA”
• 2026-06-05 “Declarația de la Sankt Petersburg — Dialog între Comisia pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat a Federației Ruse și Membri ai Parlamentului European Declarația de la Sankt Petersburg 4 iunie 2026 Din mai 2025, s-a stabilit un dialog parlamentar între Comisia pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat a Federației Ruse și membri ai Parlamentului European. În doar un an, în pofida unui context internațional deosebit de dificil, acest dialog a inclus deja patru reuniuni prin videoconferință și patru întâlniri față în față la Soci, Geneva, Istanbul și Sankt Petersburg. Participanții își exprimă satisfacția față de vitalitatea și continuitatea acestui canal de comunicare, care rămâne până în prezent singura cale de comunicare existentă, deși informală, între o instituție a Uniunii Europene și autoritățile ruse. Ei subliniază cu mândrie că acest dialog reprezintă o dovadă a forței și flexibilității diplomației parlamentare. Pe parcursul reuniunilor a fost abordată o gamă largă de subiecte importante, inclusiv situația internațională, conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, cooperarea universitară, culturală și sportivă, precum și perspectivele restabilirii relațiilor dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă. La Sankt Petersburg a fost făcut un nou pas înainte. Pentru prima dată, au fost examinate dosare economice concrete la cererea expresă a actorilor din sectorul privat, deschizând calea unei cooperări pragmatice și reciproc avantajoase. Participanții au convenit, de asemenea, să extindă, atunci când va fi util, dialogul lor și către alți parteneri. Primele etape ale discuțiilor aflate în desfășurare în cadrul Consiliului Uniunii Europene privind desemnarea unui negociator însărcinat cu reluarea dialogului oficial cu autoritățile ruse au fost salutate. Participanții își declară disponibilitatea de a sprijini o asemenea inițiativă. Participanții afirmă cu convingere că dialogul lor servește direct intereselor pe termen lung ale Federației Ruse și ale Uniunii Europene. Ei își reafirmă hotărârea de a continua și aprofunda această activitate, în pofida tuturor obstacolelor, în special a celor impuse de instituțiile europene, și se declară pe deplin angajați să susțină orice inițiativă concretă menită să consolideze pacea, securitatea internațională și îmbunătățirea și normalizarea relațiilor dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană. Întocmit la Sankt Petersburg, la 4 iunie 2026. Leonid Slutski Președinte al Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat Fernand Kartheiser, deputat în Parlamentul European (MEP)”
• 2026-06-05 “Deputat Mihai Țiu: Natura nu are voce, dar noi avem datoria să o apărăm — Astăzi, de Ziua Mondială a Mediului Înconjurător, nu mai este suficient să facem promisiuni şi să publicăm declaraţii frumoase. Trebuie să avem curajul să vorbim despre realitatea tot mai gravă pe care o vedem în fiecare zi în România. Din păcate, vorbim despre păduri tăiate ilegal, despre râuri afectate de exploatări haotice, despre balastiere mascate sub denumirea de ?iazuri piscicole?, despre comunităţi întregi care rămân fără apă din cauza nepăsării şi a unei administrări dezastruoase a resurselor naturale. Vedem astăzi oameni care se confruntă cu lipsa apei potabile, terenuri distruse, comunităţi afectate şi ecosisteme compromise din cauza unei gestionări iresponsabile. Nu putem vorbi despre dezvoltare şi protejarea mediului înconjurător în timp ce resursele naturale sunt exploatate fără control. Problemele de mediu majore cu care se confruntă astăzi România sunt rezultatul direct al eşecului tuturor autorităţilor care aveau obligaţia să protejeze resursele naturale ale acestei ţări. Ani de nepăsare, complicităţi şi lipsa de responsabilitate au adus România într-un punct în care natura plăteşte preţul incompetenţei administrative. Prea multe instituţii ale statului român au închis ochii ani la rând în faţa acestor nereguli. Iar atunci când autorităţile aleg să ignore abuzurile sau să tolereze interesele unor grupuri privilegiate, efectele sunt suportate direct de cetăţenii României. Ziua Mondială a Mediului trebuie să fie astăzi un semnal de alarmă pentru întreaga societate. Este momentul să înţelegem că protejarea mediului nu mai este o opţiune, ci o necesitate pentru supravieţuirea şi sănătatea comunităţilor. Pentru că vorbim despre sănătatea copiilor noştri şi siguranţa generaţiilor viitoare. În calitate de deputat în Parlamentul României, îmi asum susţinerea tuturor iniţiativelor legislative orientate către protejarea pădurilor, apelor şi resurselor naturale ale acestei ţări, către combaterea exploatărilor ilegale şi către dezvoltarea unor politici responsabile privind energia şi protejarea mediului înconjurător. Avem datoria să lăsăm generaţiilor viitoare o Românie curată, cu păduri protejate, ape sigure şi resurse gestionate responsabil. Bunăstarea şi calitatea vieţii noastre depind mediul înconjurător în care trăim. Trebuie să fim responsabili şi să îl protejăm! Un popor unit nu poate fi învins!”
• 2026-06-05 “Deputat Sorin Oltenașu: Ziua Mondială a Mediului — Ziua Mondială a Mediului nu este doar o ocazie de a vorbi despre natură. Este un moment în care trebuie să ne întrebăm ce lăsăm în urmă şi ce fel de ţară vor moşteni copiii noştri. Din păcate, România continuă să se confrunte cu probleme grave de mediu: tăieri ilegale de păduri, poluarea apelor, gestionarea deficitară a deşeurilor, lipsa infrastructurii moderne de reciclare şi întârzieri repetate în implementarea proiectelor esenţiale pentru protejarea mediului. În timp ce alte state investesc în dezvoltare sustenabilă şi în tehnologii verzi, noi încă ne luptăm cu probleme care ar fi trebuit rezolvate de ani de zile. Costul acestei lipse de acţiune este suportat zilnic de cetăţeni printr-un mediu mai poluat, prin efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice şi prin degradarea continuă a resurselor naturale. Protejarea mediului nu este o alegere şi nici un subiect care poate fi amânat. Este o obligaţie faţă de generaţiile care vor veni după noi. Modul în care acţionăm astăzi va determina dacă urmaşii noştri vor trăi într-o Românie mai curată, mai sănătoasă şi mai sigură. De aceea, este nevoie de măsuri concrete, de investiţii reale şi de o voinţă politică fermă pentru combaterea poluării, protejarea pădurilor, dezvoltarea economiei verzi şi educarea noilor generaţii în spiritul respectului faţă de natură. De Ziua Mondială a Mediului, mesajul trebuie să fie unul clar: nu putem pretinde că ne pasă de viitor dacă ignorăm prezentul. Adevărata responsabilitate a unei generaţii se vede în lumea pe care o lasă în urmă. România are nevoie de mai puţine promisiuni şi mai multe fapte. Mediul nu poate aştepta.”
• 2026-06-05 “Deputat Mihai Țiu: În fiecare generaţie de copii există munca nevăzută a unui învăţător — Astăzi, de Ziua Învăţătorului, mă înclin cu respect în faţa celor care au ales una dintre cele mai grele, dar şi una dintre cele mai importante misiuni pentru viitorul acestei ţări: formarea generaţiilor de copii ai României. Învăţătorii sunt cei care deschid primul drum al cunoaşterii pentru fiecare copil. Sunt oamenii care îi învaţă pe cei mici nu doar să scrie şi să citească, ci şi să înţeleagă ce înseamnă disciplina, bunul-simţ, respectul şi responsabilitatea. Din mâinile lor pleacă generaţii întregi de copii care vor deveni mai târziu medici, ingineri, profesori, militari sau antreprenori. Fiecare dintre noi îşi aminteşte astăzi o vorbă bună, o lecţie primită de la primul dascăl sau un sfat care ne-a marcat copilăria şi pe care, peste ani, îl transmitem mai departe propriilor copii. Sunt lucruri care rămân pentru totdeauna şi care, peste ani, sunt transmise mai departe generaţiilor viitoare. Aceasta este adevărata valoare a unui învăţător: influenţa profundă pe care o are asupra formării unui om. Rolul dascălului devine astăzi mai important ca oricând. Însă, cred cu tărie că o ţară care nu investeşte în educaţie îşi condamnă singură viitorul. Nu putem vorbi despre performanţă fără să oferim condiţii decente celor care formează copiii acestei naţiuni. Educaţia nu poate funcţiona doar din sacrificiul şi bunăvoinţa dascălilor. Consider că educaţia trebuie tratată ca o prioritate naţională reală, nu doar ca un subiect de discurs politic. Pentru ca această misiune nobilă să poată fi îndeplinită cu succes, statul are obligaţia să asigure condiţiile necesare în toate unităţile şcolare şi respectul cuvenit celor care lucrează în sistemul de învăţământ. În calitate de deputat în Parlamentul României voi susţine toate iniţiativele legislative care vizează sprijinirea educaţiei româneşti, susţinerea elevilor şi reducerea abandonului şcolar. Pentru că nu putem cere performanţă fără să oferim sprijin concret şi aprecierea pe care această vocaţie o merită. Educaţia este fundaţia pe care se construieşte societatea de mâine, iar fără dascăli respectaţi şi susţinuţi nu putem avea un viitor mai bun pentru România. Transmit sincere felicitări tuturor învăţătorilor pentru efortul uriaş depus în educarea generaţiilor de copii, pentru răbdarea, grija şi dragostea pe care le oferă elevilor în fiecare zi. Pentru că felul în care copiii sunt educaţi astăzi va decide cum va arăta România de mâine. Apreciez enorm faptul că încercaţi să vă faceţi datoria cu demnitate şi responsabilitate, chiar dacă nu sunteţi întotdeauna susţinuţi aşa cum ar trebui. Îmi arăt astăzi respectul faţă de toţi cei care reuşiţi să transformaţi rolul de învăţător într-un act de responsabilitate şi devotament, nu doar într-o profesie. La mulţi ani tuturor învăţătorilor! Un popor unit nu poate fi învins!”
• 2026-06-04 “Deputatul Tudor Ionescu PREZENT la TVR - 04.06.2026 — Prezent în platoul emisiunii Cine face Legea de la TVR, deputatul Tudor Ionescu a transmis un mesaj ferm privind situația politică și economică actuală, subliniind că România are nevoie urgentă de un guvern funcțional, dar nu de unul tehnocrat. În opinia sa, guvernarea trebuie să fie asigurată de partidele care au primit votul cetățenilor la alegerile parlamentare, deoarece un executiv format din tehnocrați ar diminua rolul alegerilor și al reprezentării democratice. Reprezentantul partidului S.O.S. România a explicat că formațiunea pe care o reprezintă ar putea susține un viitor guvern doar în condițiile existenței unui program de guvernare negociat, care să includă și propunerile partidului. Susținerea politică, a precizat acesta, nu ar fi acordată "oricum, oricui și în orice condiții". În ceea ce privește proiectul noii legi a salarizării unitare, Tudor Ionescu a exprimat o opoziție clară față de forma actuală a documentului, argumentând că acesta ar afecta grav sectoare esențiale precum sănătatea, educația și justiția. Deputatul a atras atenția asupra nemulțumirilor din sistemul medical și asupra riscului ca reducerea veniturilor personalului medical să accentueze lipsa de specialiști și să afecteze calitatea serviciilor pentru pacienți. Totodată, acesta a criticat modul în care statul încearcă să reducă deficitul bugetar, considerând că soluția nu trebuie să fie diminuarea nivelului de trai al populației prin tăieri și măsuri restrictive. În schimb, Tudor Ionescu a pledat pentru creșterea gradului de colectare a taxelor și pentru eliminarea risipei din sectorul public, inclusiv prin reorganizare administrativ-teritorială și restructurarea companiilor de stat. Deputatul a susținut și revenirea TVA la nivelul de 19%, precum și eliminarea unor taxe considerate împovărătoare pentru anumite categorii sociale, inclusiv părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului. Aceste măsuri ar reprezenta, potrivit acestuia, condiții importante pentru sprijinirea unui eventual viitor guvern. Pe plan politic, Tudor Ionescu a criticat fenomenul migrației parlamentare și a susținut necesitatea unei legislații care să limiteze schimbarea apartenenței politice în timpul mandatului parlamentar, argumentând că acest lucru ar contribui la stabilitate și predictibilitate în formarea majorităților parlamentare. În concluzie, deputatul S.O.S. România a afirmat că un guvern tehnocrat ar reprezenta doar o soluție de avarie și nu ar răspunde așteptărilor cetățenilor, insistând asupra nevoii unui executiv rezultat din voința exprimată democratic prin alegeri.”
• 2026-06-04 “DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: "ROMÂNIA A REVENIT LA MASA DIALOGULUI INTERNAȚIONAL. ASTĂZI S-A SCRIS ISTORIE." — 4 iunie 2026 COMUNICAT DE PRESĂ DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: "ROMÂNIA A REVENIT LA MASA DIALOGULUI INTERNAȚIONAL. ASTĂZI S-A SCRIS ISTORIE." La data de 4 iunie 2026, la Sankt Petersburg, a fost adoptată și semnată "Declarația de la Sankt Petersburg", document care consemnează rezultatele unui an de dialog parlamentar desfășurat între Comisia pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat a Federației Ruse și membri ai Parlamentului European. Potrivit documentului, acest dialog a fost inițiat în luna mai 2025 și s-a desfășurat fără întrerupere în pofida contextului internațional deosebit de dificil. În această perioadă au avut loc mai multe reuniuni prin videoconferință și întâlniri directe la Soci, Geneva, Istanbul și Sankt Petersburg, în cadrul cărora au fost abordate teme de importanță majoră pentru securitatea și stabilitatea internațională: conflictul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, cooperarea universitară, culturală și sportivă, perspectivele relansării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, precum și noi oportunități de cooperare economică. Declarația subliniază că acest dialog reprezintă în prezent singurul canal de comunicare existent, chiar dacă neoficial, între o instituție a Uniunii Europene și autoritățile Federației Ruse, evidențiind rolul diplomației parlamentare în menținerea contactului și a dialogului în perioade marcate de tensiuni geopolitice. Declarația de la Sankt Petersburg a fost semnată de Leonid Sluțki, președintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat a Federației Ruse, precum și de cei doi membri ai Parlamentului European implicați în acest proces de dialog parlamentar: Diana Iovanovici-Șoșoacă, europarlamentar din România, și Fernand Kartheiser, europarlamentar din Luxemburg. În acest context, europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă a declarat: "Au vrut să mă protejeze de ceea ce va urma, dar am insistat ca România să aibă semnătura mea, indiferent de consecințe. Pentru mine a existat un singur lucru important: România să fie prezentă. Prea mult timp alții au vorbit despre noi fără noi. Prea mult timp România a fost împinsă la marginea deciziilor care îi influențează direct destinul. Astăzi am demonstrat că România poate și trebuie să existe pe harta politică a lumii. Astăzi s-a scris istorie. România și Luxemburg au deschis porțile diplomației și ale discuțiilor cu Federația Rusă prin cei doi eurodeputați care au avut curajul să participe la acest dialog într-un moment în care majoritatea preferă blocajul și lipsa comunicării. Am scris istorie. Cândva scriau România pe un șervețel și o tăiau în bucăți. Astăzi România stă la masa negocierilor, este prezentă, are voce. Împreună cu colegul meu, europarlamentarul Fernand Kartheiser, am demonstrat că diplomația parlamentară poate construi punți acolo unde diplomația oficială întâmpină dificultăți. Am ales dialogul, pentru că pacea nu poate exista fără comunicare. Indiferent ce va urma, am scris istorie pentru țara mea. Nu pentru funcții, nu pentru aplauze și nu pentru avantaje politice, ci pentru dreptul României de a fi prezentă acolo unde se discută despre viitorul Europei și despre securitatea cetățenilor săi. Cred cu tărie că pacea nu se construiește prin izolarea interlocutorilor, ci prin existența unor canale de dialog. Istoria ne-a arătat că toate conflictele se încheie la masa negocierilor. Cu cât dialogul începe mai devreme, cu atât șansele pentru pace sunt mai mari. România trebuie să fie prezentă oriunde se discută despre securitatea Europei, despre pace, despre stabilitate și despre viitorul continentului nostru. Acesta este mandatul pe care îl înțeleg și pe care îl voi apăra." Prin semnarea acestui document, România este prezentă într-un demers diplomatic parlamentar de anvergură europeană, într-un moment în care viitorul securității continentului și al relațiilor internaționale depinde de existența unor canale credibile de comunicare și negociere. Diana Iovanovici-Șoșoacă își reafirmă angajamentul de a reprezenta interesele României cu demnitate, curaj și responsabilitate, susținând toate inițiativele care pot contribui la pace, stabilitate și respect reciproc între state. Partidul S.O.S. România”
• 2026-06-04 “Deputat Sorin Oltenașu: Ziua Internaţională a Copiilor Victime ale Agresiunii — În fiecare an, la 4 iunie, comunitatea internaţională marchează Ziua Internaţională a Copiilor Victime ale Agresiunii. Este o zi care nu vorbeşte despre statistici şi rapoarte, ci despre suferinţa unor copii care au fost lipsiţi de ceea ce ar trebui să fie un drept fundamental: siguranţa, protecţia şi şansa de a creşte într-un mediu care le respectă demnitatea. Dincolo de conflictele armate care continuă să facă victime în multe colţuri ale lumii, agresiunea împotriva copiilor îmbracă numeroase forme şi în societăţile noastre: violenţă domestică, abuz fizic şi emoţional, exploatare, neglijare, bullying sau agresiuni în mediul online. Fiecare copil care trece printr-o astfel de experienţă poartă o rană care poate marca întreaga sa viaţă. România nu este ferită de această realitate. În spatele cifrelor oficiale există mii de copii care au nevoie de ajutor, de sprijin psihologic şi, mai ales, de intervenţia fermă a instituţiilor statului. Prea des aflăm despre cazuri dramatice doar atunci când este prea târziu, iar reacţia vine după tragedie, nu înaintea ei. De aceea, această zi trebuie să reprezinte mai mult decât un moment simbolic. Ea trebuie să fie un apel la responsabilitate pentru toate instituţiile implicate în protecţia copilului, pentru sistemul educaţional, pentru autorităţile locale şi pentru fiecare adult care observă un copil aflat în pericol şi alege să nu rămână indiferent. Cea mai dureroasă formă de eşec a unei societăţi este aceea în care un copil cere ajutor şi nu este auzit! Niciun copil nu trebuie să trăiască în frică, niciun abuz nu trebuie ignorat, iar protecţia copilului nu poate fi tratată ca o formalitate administrativă. În această zi de reflecţie şi responsabilitate, ne exprimăm solidaritatea cu toţi copiii care au fost victime ale agresiunii şi reafirmăm angajamentul de a susţine măsuri concrete care să le garanteze protecţia, siguranţa şi dreptul la o copilărie lipsită de violenţă. O societate este cu adevărat puternică nu atunci când îi protejează pe cei puternici, ci atunci când îi apără pe cei mai vulnerabili. Iar copiii trebuie să fie întotdeauna pe primul loc.”
• 2026-06-03 “AV.EUROPARLAMENTAR DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ LA FORUMUL ECONOMIC INTERNAȚIONAL DE LA SANKT PETERSBURG — 3 iunie 2026 COMUNICAT DE PRESĂ AV.EUROPARLAMENTAR DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ, PREŞEDINTELE S.O.S. ROMÂNIA, LA FORUMUL ECONOMIC INTERNAȚIONAL DE LA SANKT PETERSBURG: ROMÂNIA ARE NEVOIE DE DIALOG, PACE ȘI SUVERANITATE, NU DE ESCALADARE ȘI IZOLARE DIPLOMATICĂ Av.europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă, preşedintele S.O.S. România, participă, în aceste zile, la invitația Administraţiei Prezidenţiale a Federației Ruse, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF 2026), cel mai important şi cel mai mare eveniment economic și geopolitic al lumii contemporane. Forumul reunește peste 30.000 de participanți – șefi de stat, miniștri, parlamentari, diplomați, lideri ai marilor companii, cercetători, jurnalişti și experți din zeci de state ale lumii, fiind una dintre principalele platforme internaționale în care sunt dezbătute marile transformări economice, tehnologice și geopolitice ale secolului XXI. Participarea preşedintelui S.O.S. România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, are loc într-un moment deosebit de sensibil pentru relațiile dintre România și Federația Rusă, după tensiunile generate de reacţiile autorităţilor române în urma incidentului cu drona de la Galați. În acest context, liderul S.O.S. România a ales să reprezinte România în vederea păstrării dialogului și menținerii deschise a canalelor de comunicare esențiale pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și pentru securitatea Europei. În cadrul forumului, Diana Iovanovici-Șoșoacă a participat la dezbaterea internațională "Mass-media în era inteligenței artificiale în spațiul eurasiatic. Cum pot supraviețui statele războiului informațional utilizând tehnologiile inteligenței artificiale?", dedicată impactului inteligenței artificiale asupra politicii, mass-media, securității informaționale și relațiilor internaționale. "Particip la unul dintre cele mai importante forumuri economice internaționale ale lumii, cu peste 30.000 de participanți. Aici nu se vorbește despre viitor, aici viitorul este construit sub ochii noștri, roboții circulă printre participanți, iar marile companii și statele lumii negociază și încheie acorduri în timp real. Am venit aici pentru că România trebuie să fie prezentă acolo unde se discută viitorul lumii. Nu putem lipsi de la masa marilor dezbateri internaționale și apoi să pretindem că ne apărăm interesele naționale. După intervenția mea, numeroși jurnaliști internaționali au venit să mă întrebe dacă nu îmi este frică să susțin aceste puncte de vedere. Le-am răspuns că nu mi-a fost niciodată frică să spun ceea ce consider că este în interesul României. Mă bucur că pot reprezenta România și Uniunea Europeană într-un context în care este nevoie și de o altă voce, una care să vorbească despre pace, dialog și diplomație. În timp ce actuala putere de la Bucureşti a ales calea deteriorării relațiilor diplomatice cu Federaţia Rusă, eu am ales să vin aici pentru a menține deschis un canal de comunicare. Dacă Oana Ţoiu şi cei care conduc astăzi politica externă a României aduc deservicii interesului țării rupând punți și închizând uși, eu repar toate aceste greşeli în interesul României. Iar interesul României este să păstreze deschise toate canalele de dialog. Nu trebuie să fii nici rusofil, nici rusofob. Trebuie să fii român. Trebuie să înțelegi că politica externă nu se face în interesul altor state sau pentru orgolii politice, ci pentru a apăra interesele poporului român. Cu vecinii trebuie să vorbești. Nu este obligatoriu să îi iubești și nici să fii de acord cu ei. Dar este obligatoriu să păstrezi dialogul. Istoria ne-a demonstrat de prea multe ori că atunci când dialogul dispare, începe conflictul. România are nevoie de diplomați ai păcii, nu de "diplomați" ai confruntării şi promotori ai războiului în care mor oameni. În timp ce unii oficiali români au contribuit în ultimele zile la amplificarea tensiunilor, eu am venit aici să transmit un mesaj de responsabilitate și dezescaladare. În timp ce ei închid ușile României, eu încerc să le deschid şi să construiesc punți. Prezența mea la Sankt Petersburg este o mână întinsă în favoarea păcii și a dialogului. Uneori este nevoie de foarte puțin pentru ca o situație tensionată să degenereze. Tocmai de aceea este nevoie de oameni care să vorbească, să negocieze și să mențină deschise canalele de comunicare. Voi avea în perioada următoare o serie de întâlniri importante. Românii vor pace şi înțeleg cât de necesar este ca cineva să contribuie la detensionarea situației și la apărarea intereselor României prin mijloace diplomatice și pașnice. Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de pace, de echilibru și de lideri care să înțeleagă că securitatea națională înseamnă și capacitatea de a preveni conflictele, nu doar de a reacționa la ele", a declarat Diana Iovanovici-Șoșoacă. S.O.S. România consideră că securitatea României nu poate fi construită prin izolarea diplomatică și prin întreruperea dialogului cu actori internaționali relevanți. Într-o epocă în care inteligența artificială, războiul informațional și competiția tehnologică redefinesc raporturile de putere dintre state, interesul național impune o politică externă activă, suverană și orientată către pace, stabilitate și apărarea intereselor românilor. România trebuie să fie un actor al dialogului și al dezescaladării, nu un spectator al conflictelor care amenință securitatea întregii regiuni şi pun în pericol viaţa românilor. Partidul S.O.S. România”
• 2026-06-03 “Deputat Tudor Ionescu: Partidul S.O.S. România nu va vota noua Lege a salarizării! — Noua lege a salarizării aruncă România în haos! Protestele salariaţilor din justiţie, şcoli, spitale şi poliţie sunt strigătul oamenilor care au aşteptat prea mult şi au primit prea puţin. Legea salarizării pe care Guvernul demis o prezintă drept soluţia aşteptată este elaborată fără dialog şi fără respect faţă de milioanele de salariaţi. Şi dincolo de cifre, există oameni. Profesorul care după 20 de ani la catedră, calculează dacă îşi poate plăti factura la căldură în luna în care vine şi rata la bancă. Medicul şi asistenta care lucrează 12 ore în şir, de multe ori şi în ture de noapte, uneori şi în weekend-uri şi la final de lună se întreabă de ce au rămas în ţară. Poliţistul care pleacă dimineaţa la serviciu fără să ştie ce îl aşteaptă, cu un salariu care se micşorează în fiecare an în raport cu preţurile. Grefierul şi angajatul din justiţie care ţine în funcţiune statul de drept şi care e tratat de Guvernul demis ca o linie de cheltuială într-un tabel Excel. Şi mai sunt milioanele de români care nu lucrează în aceste sisteme dar care plătesc preţul când ele se blochează. Noi, Partidul S.O.S. România, spunem răspicat: nu vom vota această Lege a salarizării în forma propusă de Guvernul demis prin Moţiune de Cenzură. Noi vom susţine doar o lege a salarizării care să fie corectă, clară şi previzibilă. Dar o lege dreaptă nu se scrie împotriva oamenilor, se scrie împreună cu ei. România are nevoie de profesori care să nu plece peste graniţe. De medici care să aleagă să rămână. De poliţişti trataţi cu demnitate. De un sistem de justiţie care să funcţioneze. Cei care protestează astăzi nu cer favoruri de la nimeni. Cer să fie respectaţi. Cer stabilitate. Cer ce li se cuvine! Iar un guvern responsabil nu îi ignoră şi nu îi tratează ca pe un inconvenient! Îi ascultă. Şi acţionează. Pentru că nu e vorba doar de salarii. E vorba de omul care se trezeşte în fiecare dimineaţă şi alege să servească această ţară. E vorba de familia lui. Miniştrii Guvernului Bolojan, demis prin Moţiune de Cenzură, trebuie să înţeleagă măcar în ceasul al 12-lea că România nu se poate construi împotriva celor care o slujesc. România se poate construi doar împreună cu ei!”
• 2026-06-03 “Deputat Vasile Nagy: Vârsta de pensionare şi speranţa reală de viaţă — Miercuri, 03 iunie, în declaraţia sa politică, deputatul Nagy Vasile s-a referit la un aspect important al zilelor noastre şi anume la: Vârsta de pensionare şi speranţa reală de viaţă. Atunci când discutăm despre sustenabilitatea sistemului public de pensii, dezbaterea se concentrează aproape întotdeauna asupra unui singur indicator: vârsta de pensionare. Se vorbeşte despre creşterea ei, despre uniformizare, despre presiunile demografice şi despre nevoia de a menţine echilibrul financiar al sistemului. Mult mai rar discutăm însă despre întrebarea fundamentală care ar trebui să stea la baza oricărei reforme, cât timp trăiesc oamenii după ce ies la pensie şi cât de echitabil este raportul dintre anii de muncă şi anii de viaţă rămaşi? În anul 2026, România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai reduse speranţe de viaţă din Uniunea Europeană. Deşi în ultimele decenii au existat progrese importante în domeniul medical şi în accesul la servicii de sănătate, decalajul faţă de statele occidentale rămâne semnificativ. În multe ţări europene, cetăţenii beneficiază de o speranţă de viaţă cu câţiva ani mai mare decât cea înregistrată în România. Această diferenţă nu reprezintă doar o statistică, ea exprimă ani de viaţă reală, ani în care oamenii pot să se bucure de familie, de sănătate şi de rezultatele unei vieţi întregi de muncă. De aceea, corelarea vârstei de pensionare cu speranţa reală de viaţă nu este doar o problemă economică. Este, înainte de toate, o problemă de justiţie socială. Deputatul Nagy Vasile a precizat că: Un sistem de pensii este construit pe un contract implicit între generaţii. Cetăţeanul contribuie zeci de ani la finanţarea sistemului, iar statul îi garantează, la finalul vieţii active, o perioadă rezonabilă în care să beneficieze de pensie. Dacă această perioadă se reduce excesiv din cauza unei speranţe de viaţă scăzute, apare o problemă de echitate. Cu alte cuvinte, nu este suficient să analizăm câţi ani munceşte un cetăţean, trebuie să analizăm şi câţi ani are şansa să beneficieze de drepturile pentru care a contribuit. În multe state europene, creşterea vârstei de pensionare este justificată prin faptul că populaţia trăieşte mai mult. Această logică este validă atunci când există o creştere consistentă şi sustenabilă a longevităţii. Dar aplicarea mecanică a aceloraşi formule în ţări care au o speranţă de viaţă mai redusă poate genera dezechilibre sociale majore. De exemplu, dacă două persoane contribuie acelaşi număr de ani la sistem, însă una dintre ele trăieşte, în medie, cu cinci sau şase ani mai puţin după pensionare, beneficiile reale ale contribuţiei sale sunt considerabil diminuate. În termeni economici, randamentul social al contribuţiei devine inegal. În termeni morali, apare sentimentul legitim că regulile nu sunt aceleaşi pentru toţi. Mai mult decât atât, trebuie să depăşim simpla analiză a speranţei de viaţă generale şi să discutăm despre speranţa de viaţă sănătoasă. Nu este suficient să ştim câţi ani trăiesc oamenii, trebuie să ştim câţi dintre aceşti ani sunt trăiţi în condiţii de sănătate care permit o activitate profesională normală. Există categorii profesionale care desfăşoară activităţi solicitante fizic sau psihic şi pentru care prelungirea vieţii profesionale poate deveni dificilă. Un muncitor din industrie, un lucrător din construcţii, un agricultor sau un angajat care a lucrat decenii în condiţii grele nu poate fi evaluat exclusiv prin prisma aceloraşi indicatori utilizaţi pentru profesii cu un grad redus de uzură. În acest context, echitatea modernă nu înseamnă uniformitate absolută. Echitatea înseamnă adaptarea regulilor la realităţile sociale, medicale şi demografice ale populaţiei. O abordare matură pentru România anului 2026 ar presupune introducerea unor mecanisme care să coreleze evoluţia vârstei de pensionare cu dinamica reală a speranţei de viaţă. Dacă speranţa de viaţă creşte, sistemul poate absorbi gradual ajustări ale vârstei de pensionare. Dacă această creştere stagnează sau rămâne mult sub media europeană, atunci majorarea automată a vârstei de pensionare devine discutabilă din perspectiva echităţii. În paralel, investiţiile în sănătate publică trebuie privite ca investiţii directe în sustenabilitatea sistemului de pensii. Un cetăţean mai sănătos nu doar că trăieşte mai mult, ci poate rămâne activ economic mai mult timp, contribuie mai mult la buget şi necesită mai puţine intervenţii costisitoare din partea sistemului medical. Adevărata reformă a pensiilor nu începe cu mutarea unei limite de vârstă pe hârtie. Ea începe cu creşterea duratei şi calităţii vieţii oamenilor. O societate care doreşte să prelungească perioada de activitate profesională are obligaţia morală şi instituţională de a crea condiţiile pentru ca cetăţenii să trăiască mai mult şi mai sănătos. În concluzie, deputatul Nagy Vasile a specificat că: Dezbaterea privind vârsta de pensionare trebuie mutată din zona exclusiv contabilă în zona echităţii sociale. România nu poate ignora faptul că se află încă printre statele europene cu o speranţă de viaţă redusă. Orice reformă durabilă trebuie să pornească de la realitatea biologică şi socială a cetăţenilor săi. Vârsta de pensionare nu trebuie să fie doar rezultatul unor calcule bugetare, ci expresia unui echilibru corect între anii de muncă, contribuţia la societate şi dreptul fiecărui om de a beneficia, într-un mod demn şi echitabil, de roadele unei vieţi întregi de activitate. Aceasta este, în esenţă, diferenţa dintre un sistem care este doar sustenabil financiar şi un sistem care este cu adevărat just. Vă mulţumesc!”
• 2026-06-02 “Protest oficial și solicitare de investigare internațională independentă privind incidentul de la Galați (România) și măsurile adoptate de autoritățile române înaintea stabilirii adevărului — Către: Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite Excelenței Sale, Domnului António Guterres, Secretar General al Organizației Națiunilor Unite Subiect: Protest oficial și solicitare de investigare internațională independentă privind incidentul de la Galați (România) și măsurile adoptate de autoritățile române înaintea stabilirii adevărului Excelență, Subsemnata, Diana Iovanovici-Șoșoacă, membru al Parlamentului European și președinte al Partidului S.O.S. România, vă adresez această scrisoare în numele milioanelor de cetățeni români profund îngrijorați de modul în care un incident grav produs pe teritoriul României este folosit pentru a genera consecințe diplomatice și politice majore înainte ca adevărul să fie stabilit printr-o investigație independentă și credibilă. În ultimele zile, opinia publică din România a asistat cu maximă îngrijorare la o succesiune de decizii și declarații care par să fi fost luate într-un ritm mult mai rapid decât orice proces real de clarificare a faptelor. O dronă s-a prăbușit pe teritoriul României, pe un bloc din municipiul Galați. O mamă și fiul ei au fost răniți. Au fost produse pagube materiale. După acest incident, au fost formulate concluzii rapide și au fost convocate reuniuni internaționale de urgență. Au fost adoptate măsuri diplomatice și sunt promovate poziții oficiale cu implicații majore asupra securității regionale și securității românilor. Iar toate aceste decizii majore au fost luate înainte ca cetățenii să știe adevărul. Înainte ca Parlamentul României să fie convocat și informat. Înainte ca o investigație internațională independentă să fie efectuată. Înainte ca toate probele să fie făcute publice. Această situație este inacceptabilă. Considerăm că nici România, nici comunitatea internațională nu pot lua decizii cu potențial de escaladare pe baza unor concluzii care nu au fost validate printr-o investigație internațională independentă și transparentă. În mod deosebit, ne exprimăm profunda îngrijorare față de măsurile ilegale adoptate de doamna Oana Țoiu, care are atribuții limitate la conducerea Ministerului Afacerilor Externe al României, în contextul în care Guvernul din care face parte a fost demis de Parlamentul României. Considerăm deosebit de grav faptul că autoritățile române au recurs la expulzarea consulului general al Federației Ruse și la măsuri diplomatice cu consecințe majore asupra relațiilor bilaterale înainte ca o investigație internațională independentă să fi stabilit toate datele incidentului de la Galați. O asemenea conduită ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor prudenței diplomatice și ale responsabilității instituționale. În loc să fie căutat adevărul printr-o anchetă imparțială, s-a optat pentru măsuri susceptibile să agraveze tensiunile internaționale. Considerăm că astfel de decizii nu trebuiau luate fără informarea și dezbaterea prealabilă în Parlamentul României și fără prezentarea publică a tuturor elementelor care le justifică. În calitate de europarlamentar român și președinte al unicului partid de opoziție din Parlamentul României – S.O.S. România, am solicitat în mod direct, în repetate rânduri, clarificări din partea reprezentanților Federației Ruse cu privire la posibilitatea unei agresiuni împotriva României. Răspunsurile primite au fost constante și fără echivoc: Federația Rusă nu urmărește un conflict militar cu România. Tocmai de aceea consider că incidentul de la Galați trebuie investigat cu maximă rigoare și imparțialitate internațională. Cu cât consecințele diplomatice și de securitate sunt mai grave, cu atât este mai important ca adevărul să fie stabilit prin probe și expertize independente, nu prin concluzii formulate înainte de finalizarea unei anchete internaționale. Considerăm că măsurile diplomatice cu impact major asupra relațiilor dintre state și asupra securității regionale nu pot fi transformate în instrumente de politică internă și nu pot fi adoptate fără o informare și o dezbatere prealabilă în Parlamentul României. Este deosebit de grav faptul că reprezentanți ai statului român s-au prezentat în fața Organizației Națiunilor Unite și au solicitat condamnări internaționale înainte ca o investigație independentă să stabilească în mod riguros și incontestabil traiectoria dronei, circumstanțele producerii incidentului și toate elementele tehnice relevante. Ne întrebăm dacă Organizația Națiunilor Unite poate accepta ca decizii cu implicații internaționale să fie fundamentate exclusiv pe concluziile unei singure părți implicate, fără existența unei verificări independente recunoscute de toate părțile interesate. În aceste condiții, solicităm oficial: - Efectuarea unei investigații internaționale independente sub egida ONU; - Stabilirea exactă a traiectoriei dronei și a tuturor elementelor tehnice relevante privind incidentul; - Desemnarea unei echipe de experți independenți care să aibă acces la toate probele disponibile; - Publicarea concluziilor investigației într-o manieră transparentă și accesibilă opiniei publice internaționale; - Evitarea oricăror măsuri suplimentare susceptibile să amplifice tensiunile regionale înainte de finalizarea investigației. Permiteți-mi să subliniez un aspect esențial. Poporul român nu dorește război. Poporul român nu dorește escaladare. Poporul român nu dorește să devină teren de confruntare între marile puteri. Românii au dreptul să știe dacă securitatea lor este apărată sau dacă sunt împinși, pas cu pas, într-o logică a confruntării care nu servește interesului național. În calitate de europarlamentar român, am datoria să avertizez că în societatea românească există o preocupare crescândă față de tendința unor lideri politici de a transforma incidente încă neclarificate pe deplin în argumente pentru noi angajamente militare, noi programe de înarmare și noi obligații financiare asumate în numele cetățenilor. ONU a fost creată pentru a apăra pacea și pentru a preveni conflictele, nu pentru a valida concluzii formulate înainte de finalizarea unor investigații independente. Faptul că 56 de state au condamnat la ONU ceea ce li s-a prezentat drept poziția oficială a României nu rezolvă niciuna dintre problemele românilor. ONU nu a protejat blocul lovit la Galați. ONU nu a interceptat drona. ONU nu va plăti costurile programelor de înarmare și nici efectele austerității suportate de cetățenii români. ONU nu va suporta consecințele actului incalificabil al închiderii oricărei relații cu Federația Rusă de către România, ceea ce ar putea duce la escaladarea unui război. ONU nu va plăti eventualele vieți pierdute ale românilor și altor victime colaterale. Din acest motiv, solicităm Organizației Națiunilor Unite să demonstreze că principiile obiectivității, imparțialității și respectării adevărului rămân fundamentale pentru activitatea sa. România are nevoie de adevăr. Europa are nevoie de adevăr. Lumea are nevoie de adevăr. Iar adevărul nu poate fi stabilit prin declarații politice, ci prin probe, investigații și transparență. Cu considerație, Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă Președintele Partidului S.O.S. ROMÂNIA”
• 2026-06-02 “Deputat Simona-Elena Macovei: Diaspora nu este un bancomat electoral şi nici o sursă de remitenţe pentru un stat incompetent — Românii din diaspora continuă să fie una dintre cele mai mari victime ale eşecului clasei politice care s-a succedat la putere în ultimii ani. După decenii de promisiuni, strategii şi angajamente festive, milioane de români care muncesc peste hotare sunt trataţi şi astăzi cu aceeaşi indiferenţă, aceeaşi aroganţă şi aceeaşi lipsă de respect din partea autorităţilor. Actuala putere interimară vorbeşte despre stabilitate, responsabilitate şi reforme, însă pentru românii din afara graniţelor nu există nici stabilitate, nici responsabilitate, nici reforme. Există doar consulate supraaglomerate, servicii publice greoaie, proceduri birocratice absurde şi o lipsă totală de interes pentru problemele reale ale celor care contribuie anual cu miliarde de euro la economia României. Diaspora este căutată doar în campaniile electorale. Atunci politicienii îşi amintesc de sacrificiile românilor plecaţi, de familiile despărţite şi de contribuţia lor la dezvoltarea ţării. După alegeri, aceiaşi români sunt abandonaţi şi transformaţi într-o statistică convenabilă. Românii din străinătate trimit anual sume uriaşe către familiile lor şi contribuie indirect la stabilitatea economică a României. În schimb, primesc birocraţie, cozi, întârzieri şi nepăsare. Aceasta este realitatea pe care actualii guvernanţi încearcă să o ascundă în spatele unor declaraţii sterile şi a unor conferinţe de presă fără conţinut. Întreb astăzi, de la această tribună: cine răspunde pentru lipsa unei strategii naţionale privind diaspora? Cine răspunde pentru faptul că generaţii întregi de români cresc departe de ţară fără un sprijin real pentru păstrarea identităţii lor culturale şi lingvistice? Cine răspunde pentru faptul că mii de profesionişti români ar dori să revină acasă, dar găsesc aceeaşi administraţie blocată în birocraţie şi interese de partid? Adevărul este unul simplu şi dureros: actuala clasă politică a eşuat. A eşuat în relaţia cu diaspora. A eşuat în construirea unei Românii în care cetăţenii să îşi dorească să rămână. Şi continuă să eşueze atunci când refuză să recunoască aceste realităţi. Este inadmisibil ca, în anul 2026, statul român să nu fie capabil să ofere servicii consulare moderne, să nu aibă programe eficiente de repatriere a specialiştilor şi să nu construiască politici coerente pentru păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a comunităţilor româneşti din străinătate. Guvernarea interimară nu poate invoca lipsa de timp sau lipsa de resurse. Problema reală este lipsa de voinţă şi lipsa de respect. În timp ce românii din diaspora îşi câştigă existenţa prin muncă cinstită şi îşi ajută familiile rămase acasă, clasa politică continuă să producă justificări, nu soluţii. Opoziţia parlamentară solicită măsuri urgente pentru simplificarea relaţiei dintre stat şi cetăţenii români din străinătate, extinderea serviciilor consulare, digitalizarea completă a procedurilor administrative şi lansarea unor programe reale de întoarcere în ţară pentru cei care doresc să contribuie la dezvoltarea României. Românii din diaspora merită respect, nu discursuri festive. Merită politici publice serioase, nu promisiuni reciclate. Şi merită un stat care să îi considere cetăţeni cu drepturi depline, nu doar o rezervă electorală folosită din patru în patru ani.”
• 2026-06-02 “Deputat Verginia Vedinaș: Guvernul interimar transformă administraţia locală într-un instrument politic — Relaţia dintre Guvern şi autorităţile administraţiei publice locale a ajuns într-un punct alarmant. În loc să existe un parteneriat instituţional bazat pe respect, echitate şi interesul cetăţeanului, asistăm la o politizare excesivă a resurselor publice şi la o presiune constantă exercitată asupra comunităţilor locale. Actuala guvernare interimară vorbeşte despre descentralizare, autonomie locală şi dezvoltare regională. În realitate, administraţiile locale sunt ţinute într-o stare de dependenţă financiară şi administrativă faţă de deciziile politice luate la centru.Primarii şi consiliile locale sunt obligaţi să aştepte aprobări, fonduri şi avize care, de prea multe ori, sunt acordate nu în funcţie de nevoile comunităţilor, ci în funcţie de culoarea politică a administraţiei locale. Este inacceptabil ca investiţiile publice să fie transformate în monedă electorală. Drumurile, şcolile, reţelele de apă şi canalizare, spitalele şi proiectele de dezvoltare locală nu aparţin niciunui partid politic. Ele aparţin cetăţenilor care plătesc taxe şi au dreptul la servicii publice de calitate, indiferent cine conduce primăria. În loc să ofere predictibilitate şi sprijin autorităţilor locale, Guvernul continuă să transfere responsabilităţi fără resurse suficiente, să impună obligaţii noi fără finanţare şi să trateze administraţiile locale ca pe simple extensii ale intereselor politice de la nivel central. Comunităţile locale nu mai au nevoie de promisiuni şi propagandă. Au nevoie de investiţii, de stabilitate şi de respect instituţional. Au nevoie de un Guvern care să lucreze pentru toate localităţile României, nu doar pentru cele considerate avantajoase electoral. Opoziţia parlamentară solicită transparentizarea completă a alocărilor financiare către administraţiile locale, criterii obiective pentru finanţarea proiectelor şi respectarea principiului autonomiei locale prevăzut de Constituţie. România nu poate fi dezvoltată prin favoritisme politice şi discriminare administrativă. Dezvoltarea reală începe atunci când fiecare comunitate este tratată corect, iar interesul public este pus înaintea interesului de partid.”
• 2026-06-02 “Deputat Ioan Lăzăroi: România între avertizări şi nepăsare: cine răspunde pentru lipsa prevenţiei în faţa riscului de inundaţii? — Odată cu fiecare episod de precipitaţii abundente, România retrăieşte aceeaşi stare de incertitudine, teamă şi neputinţă. Comunităţi întregi sunt puse în pericol, gospodării sunt distruse, terenuri agricole sunt compromise, iar autorităţile centrale revin, de fiecare dată, cu aceleaşi explicaţii şi promisiuni. Riscul de inundaţii nu reprezintă o surpriză. Specialiştii avertizează de ani de zile asupra efectelor schimbărilor climatice, asupra necesităţii modernizării infrastructurii hidrotehnice şi asupra obligaţiei statului de a investi în prevenţie. Cu toate acestea, actuala clasă politică aflată la conducerea ţării, inclusiv în această perioadă prelungită de interimat politic şi administrativ, continuă să trateze prevenţia ca pe o cheltuială opţională şi nu ca pe o investiţie strategică. În locul unor programe coerente de consolidare a digurilor, de regularizare a cursurilor de apă, de împădurire a zonelor vulnerabile şi de dezvoltare a sistemelor moderne de avertizare timpurie, asistăm la întârzieri, blocaje administrative şi investiţii insuficiente. În multe state ale Uniunii Europene, prevenirea dezastrelor naturale reprezintă o prioritate constantă. Guvernele investesc în infrastructură rezilientă, în monitorizare digitală şi în planuri integrate de gestionare a riscurilor. În România, însă, autorităţile par să acţioneze doar după producerea pagubelor, când costurile umane şi materiale sunt deja uriaşe. Cetăţenii nu au nevoie de vizite oficiale după inundaţii şi nici de declaraţii de solidaritate rostite în faţa camerelor de filmat. Au nevoie de măsuri concrete înainte de producerea tragediilor. Au nevoie de un stat care previne, nu doar de un stat care constată. Opoziţia parlamentară solicită Guvernului să prezinte de urgenţă un plan naţional de reducere a riscului de inundaţii, cu obiective clare, termene precise şi surse transparente de finanţare. Protejarea vieţii, a proprietăţii şi a comunităţilor locale nu poate fi amânată la nesfârşit din motive birocratice sau electorale. România are nevoie de prevenţie, nu de improvizaţie. Are nevoie de responsabilitate, nu de justificări. Iar cetăţenii au dreptul să ştie cine răspunde pentru întârzierile care pot transforma fenomene naturale previzibile în adevărate tragedii.”
• 2026-06-01 “Deputat Tudor Ionescu: La Mulţi Ani tuturor copiilor României! — Astăzi, de Ziua Internaţională a Copilului, privim spre ceea ce România are mai preţios: copiii săi. Ei sunt nu doar bucuria familiilor noastre ci şi garanţia continuităţii noastre ca Naţiune şi temelia viitorului nostru ca Stat demn şi suveran! Un popor care îşi respectă copiii îşi respectă viitorul. România nu poate exista fără români, iar România de mâine depinde de copiii de astăzi, de felul în care îi creştem, îi educăm, îi iubim şi le oferim încrederea că merită să îşi construiască viitorul aici, acasă. România traversează însă astăzi o profundă criză demografică. Dacă în anul 2004 în România se năşteau peste 216.000 de copii, în anul 2025 numărul naşterilor a coborât la aproximativ 145.669, cel mai scăzut nivel al natalităţii din ultimul secol, o scădere dramatică de aproape 70.000 de copii într-o singură generaţie. Această realitate nu este doar o statistică rece, ci un semnal de alarmă pentru viitorul Naţiunii Române! În spatele acestor cifre stau nesiguranţa economică, lipsa perspectivelor, costurile ridicate ale traiului şi sentimentul că întemeierea unei familii a devenit un act de curaj, nu o etapă firească a vieţii. Este responsabilitatea noastră, a oamenilor politici, să schimbăm această realitate. Trebuie să încurajăm căsătoria, să susţinem familia şi să construim politici publice care să dea românilor curajul de a întemeia familii şi de a avea copii. O naţiune puternică nu se construieşte doar din statistici economice şi investiţii, ci mai ales din familii unite, comunităţi stabile şi generaţii care cresc cu sentimentul apartenenţei şi al iubirii de Ţară. Avem nevoie de politici curajoase pentru tineri: locuinţe accesibile pentru familii la început de drum, sprijin fiscal pentru părinţi, programe reale de sprijin pentru mame şi taţi, grădiniţe şi creşe suficiente, locuri de muncă bine plătite şi stabilitate. Nu putem cere tinerilor să creadă în viitor dacă statul nu le oferă motive să spere. Copiii României trebuie să crească într-o Ţară care îşi cunoaşte rădăcinile, îşi respectă valorile şi îşi apără identitatea. Patriotismul începe în familie, în şcoală, în comunitate, prin respect faţă de muncă, credinţă, cultură şi istoria poporului nostru. Datoria noastră ca politicieni este să le lăsăm o Românie mai sigură, mai prosperă şi mai unită decât cea pe care am moştenit-o de la înaintaşi. Astăzi, de Ziua Copilului, trebuie să înţelegem că viitorul copiilor este în mâinile noastre. Suntem datori să le oferim valori sănătoase, să îi protejăm, să le asigurăm condiţiile necesare pentru a creşte frumos şi pentru a-şi împlini potenţialul. Fiecare copil care primeşte iubire, educaţie şi sprijin devine o speranţă pentru România! Să îi preţuim, să îi ocrotim şi să investim în dezvoltarea lor, pentru că de felul în care avem grijă de copiii de astăzi depinde societatea de mâine! La Mulţi Ani tuturor copiilor României!”
• 2026-06-01 “Deputatul Nini Alexandru Pascalini a depus în Parlament o iniţiativă legislativă pentru creşterea siguranţei la opririle efectuate de poliţie pe autostrăzi şi drumuri expres — Astăzi am depus în Parlament o propunere legislativă pentru completarea legislaţiei rutiere, astfel încât oprirea vehiculelor de către poliţia rutieră pe autostrăzi şi drumuri expres să se facă, de regulă, în primul loc sigur, nu direct pe banda de urgenţă, acolo unde viaţa oamenilor poate fi pusă în pericol. Iniţiativa legislativă porneşte de la o realitate pe care mulţi conducători auto au observat-o pe autostrăzile din România: autovehicule oprite de poliţie direct pe banda de urgenţă, inclusiv pentru abateri care nu presupun un pericol imediat, cum ar fi constatarea şi sancţionarea unei contravenţii rutiere obişnuite. În multe state europene, practica este ca vehiculele oprite de poliţie pe autostradă să fie conduse, atunci când situaţia permite, către o parcare, un refugiu sau o ieşire sigură. România trebuie să adopte aceeaşi logică de siguranţă rutieră. Dacă ne dorim să dezvoltăm infrastructura rutieră de mare viteză, trebuie să adaptăm şi regulile de control la specificul acestor drumuri. Consider că aplicarea legii este necesară şi firească, însă ea trebuie făcută în condiţii de siguranţă. Pe autostradă, unde maşinile circulă cu viteză mare, orice vehicul oprit pe banda de urgenţă poate deveni un pericol. Riscul nu este doar pentru şoferul oprit, ci şi pentru pasageri, pentru poliţistul rutier care coboară din autospecială şi pentru ceilalţi participanţi la trafic. Propunerea legislativă nu limitează autoritatea poliţiei rutiere şi nu împiedică aplicarea sancţiunilor. Poliţia trebuie să poată opri, verifica şi sancţiona conducătorii auto care încalcă legea. Însă, acolo unde situaţia permite, oprirea trebuie făcută într-un loc sigur, nu într-un punct în care controlul rutier poate genera un pericol mai mare decât fapta sancţionată. Textul propus păstrează toate excepţiile necesare. Poliţistul rutier va putea dispune oprirea imediată pe banda de urgenţă sau pe acostament atunci când există un pericol iminent, când conducătorul auto încearcă să se sustragă controlului, când există suspiciuni de infracţiune, conducere sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive, defecţiuni periculoase ale vehiculului, accidente, incidente rutiere sau alte situaţii care impun intervenţia rapidă. Deputatul Nini Alexandru Pascalini a declarat: "Nu contest dreptul Poliţiei de a opri şi sancţiona şoferii care încalcă legea. Dimpotrivă, legea trebuie aplicată. Dar pe autostradă nu putem trata banda de urgenţă ca pe o parcare de control. Dacă abaterea nu impune oprirea imediată, maşina trebuie dirijată către primul loc sigur. Viaţa unui om, a unui copil aflat în maşină, a unui poliţist rutier sau a unui alt participant la trafic valorează mai mult decât graba de a aplica o amendă pe marginea autostrăzii. Prin această propunere legislativă, se urmăreşte introducerea unei reguli clare, echilibrate şi necesare: pe autostrăzi şi drumuri expres, oprirea vehiculelor pentru control rutier se face, de regulă, în primul loc sigur, iar oprirea pe banda de urgenţă rămâne o excepţie justificată doar de urgenţă, pericol sau necesitatea intervenţiei imediate. "”
• 2026-05-29 “ROMÂNII AU DREPTUL SĂ AFLE ADEVĂRUL: S-A AJUNS PÂNĂ LA A ATENTA LA VIAȚA UNUI COPIL ȘI A MAMEI SALE PENTRU A MOTIVA CUMPĂRAREA DE ARMAMENT? — Plăviceni, 29 mai 2026 COMUNICAT DE PRESĂ ROMÂNII AU DREPTUL SĂ AFLE ADEVĂRUL: S-A AJUNS PÂNĂ LA A ATENTA LA VIAȚA UNUI COPIL ȘI A MAMEI SALE PENTRU A MOTIVA CUMPĂRAREA DE ARMAMENT? Autorităţile din România trebuie să dea urgent socoteală în urma căderii dronei la Galaţi care a provocat victime pe teritoriul României. Nu e prima dată când apar suspiciuni că se încearcă împingerea României în război, dar este prima dată când sunt răniţi oameni în România, pentru că români morți în Ucraina sunt, lucru recunoscut și de autorități. Nu este pentru prima dată când jocuri de interese ale marilor puteri împing România tot mai aproape de conflictul din regiune. De ani de zile am atras atenţia asupra riscurilor la care este expusă țara noastră și asupra presiunilor care se exercită pentru implicarea României într-un război care nu este al românilor. Astăzi întreb din nou autoritățile române: unde sunt sistemele de apărare ale României? Unde sunt sistemele de apărare a cetățenilor acestei țări care au plătit şi încă plătesc miliarde de euro? Dacă ele există și funcționează, de ce nu au împiedicat producerea unui asemenea incident? Dacă nu au funcționat, cine răspunde? Dacă am fi avut sistemul Patriot, acesta nu ar fi trebuit să acționeze? După explicațiile penibile prezentate de MApN, sunt mai multe întrebări decât răspunsuri: dacă nu s-a putut interveni, de ce au fost mobilizate aeronavele militare, de ce nu sunt prezentate public toate datele privind traiectoria și resturile dronei și cum se explică neconcordanțele dintre caracteristicile tehnice cunoscute ale unei drone Geran și efectele observate la locul incidentului? Autoritățile s-au grăbit acum să stabilească vinovați înainte de a răspunde unor întrebări esențiale: cine poate demonstra unde a fost asamblată drona, de unde a fost lansată și care a fost traseul real al acesteia? Dacă traiectoria a fost cunoscută și monitorizată, de ce nu a fost interceptată? Iar dacă aceste informații provin de la partea ucraineană, românii au dreptul să știe de ce drona nu a fost neutralizată înainte de a reprezenta un pericol pentru cetățenii României. Ne aducem aminte când a mai căzut o dronă despre care se spunea că e rusească și imediat a apărut Nicușor Dan și a zis că nu au putut distinge de unde vine, pentru că a explodat. Acum, mergând exact pe logica lor, îl întrebăm pe Nicuşor Dan: de unde știu ei că a fost rusească dacă a explodat și nu se poate distinge? Ni se vorbește permanent despre securitate și despre pericolele de la graniță, însă realitatea este că România pare să fie nepregătită exact acolo unde ar trebui să fie cel mai bine protejată. De ce a fost trimis înapoi în Germania sistemul antidronă testat în România? De ce sistemul antidronă primit din SUA nu este încă pus în funcțiune? Și de ce sistemul antidronă cumpărat din Israel nu a ajuns nici până astăzi în țară? Cine răspunde pentru aceste întârzieri și pentru vulnerabilitățile create în apărarea spațiului aerian românesc? Este grav că în acest moment autorităţile din România își omoară proprii cetăţeni la solicitarea Uniunii Europene și la solicitarea NATO pentru a intra în război direct cu Rusia. Ne-a spus şi Iohannis la Colectiv că a fost nevoie să moară oameni pentru a schimba un guvern. Şi ne aducem aminte că ne-au spus că România nu mai este flanc, este centru geostrategic, după cum au recunoscut și NATO și UE. Cu alte cuvinte, au nevoie de victime în România, unde de 36 de ani nu mai e nicio autoritate care să aibă grijă de cetățenii români. Să ne amintim şi de declaraţiile lui Sorin Grindeanu care a spus că România nu are sistem de apărare și trebuie să investească mai mult în armament. Şi cum îi faci pe români să accepte ideea şi programul SAFE? Aruncând o dronă, astfel încât să poți motiva aruncarea banilor pe armament de proastă calitate, cumpărat de la alții, nu produs în România unde toate fabricile de armament au fost închise. De ani de zile avertizez asupra riscurilor la care este expusă România și asupra consecințelor politicilor promovate de actuala clasă politică. Astăzi însă s-a ajuns prea departe: o mamă și un copil au fost răniți pe teritoriul României. De ce? Îl întreb pe Sorin Grindeanu și pe toți cei care au girat aceste politici: unde sunt rezultatele investițiilor promise în apărarea României și cine răspunde pentru punerea românilor în pericol? De ce s-a ajuns în România până la a atenta la viața unui copil și a mamei sale pentru a motiva cumpărarea de armament? L.E.: Nici nu se stinsese fumul de la Galați și Ilie Bolojan găsise deja principalul beneficiar al tragediei: programul SAFE. Iar soluţia a fost "semnarea unui contract în umătoarele ore". Deci o mamă și un copil au fost răniți cu câteva ore înainte ca puterea ilegitimă şi neconstituţională din România să dispună discreţionar de alte miliarde de euro din banii românilor. PSD, PNL, USR, UDMR, aveţi mâinile pline de sânge! Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă Președintele Partidului S.O.S. ROMÂNIA”
• 2026-05-28 “Deputat Andreea Cîmpianu: Unirea lui Mihai Viteazul — La 27 mai 1600, domnitorul Mihai Viteazul a reuşit să îndeplinească un vis mare al românilor: unirea principatelor. Deşi unirea a fost de scurtă durata, datorită presiunilor făcute de Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman, de boierii locali care îşi pierdeau puterea, a reuşit însă să transmită un mesaj puternic către împărăţiile de la acea vreme: românii sunt un popor puternic şi care prin unire, nesupunere şi curaj au reuşit întotdeauna sa împlinească visul străbunilor. Acelaşi mesaj îl transmitem şi noi astăzi, celor care vor să ne supună încă o dată: nu veţi reusi. Noi, românii, o mână de oameni, am reuşit mereu să stăm dârzi în faţa duşmanilor şi a istoriei. Ne-au jefuit, ne-au torturat, ne-au înlănţuit, dar noi tot liberi am rămas. Iar Mihai Viteazul stă ca mărturie că, atunci când indrăzneşti, nu există duşman suficient de puternic ca să ne pună cu capul în pământ. Se încearcă din toate puterile să fim sterşi din istorie, încearcă să ne alunge din ţară, să ne şteargă credinţa. Dar nu vor reuşi, pentru că de fiecare dată când ne vom pierde speranţa, ne vom uita în urmă şi îl vom vedea pe Mihai Viteazul. Şi odată cu mândria de a avea asemenea urmaşi, vom încercă să îi iertăm şi pe cei care au trădat şi datorită cărora a trebuit să mai aşteptăm înca 259 de ani până să fim România mare. Ardealul, Moldova şi Ţara Românească sunt un neam, un suflet, un popor!”
• 2026-05-27 “S.O.S. România cere salarii şi pensii mai mari pentru români şi salariu minim pentru casta politică: Opriţi majorările pentru demnitari! — București, 27 mai 2026 COMUNICAT DE PRESĂ S.O.S. România cere salarii şi pensii mai mari pentru români şi salariu minim pentru casta politică: Opriţi majorările pentru demnitari! S.O.S. România solicită stoparea imediată a privilegiilor pentru clasa politică și orientarea resurselor publice către creșterea salariilor, a pensiilor românilor, indemnizația persoanelor cu dizabilități și alocația copiilor. Aceștia sunt cei care suportă adevărata povară a crizei economice impuse de guvernarea Ilie Bolojan. S.O.S. România i-a înaintat lui Bolojan încă de anul trecut solicitările prin care cere să li se dea salariul minim pe economie demnitarilor, parlamentarilor şi şefilor de agenţii, pe perioada acestei recesiuni. De asemenea, a solicitat tăierea subvenţiei şi a sumei forfetare de la partide, iar consiliile judeţene să le ofere parlamentarilor birouri în clădirile lor că şi-aşa nu fac mai nimic, iar parlamentarii puterii nu prea se omoară cu dusul în teritoriu. Partidul S.O.S. România condamnă declarațiile lui Ilie Bolojan privind creșterea salariilor demnitarilor și negocierile purtate cu Comisia Europeană pentru "eșalonarea" acestor majorări, într-o perioadă în care milioane de români se confruntă cu tăierea salariilor, a pensiilor, a indemnizaţiilor sociale, scăderea nivelului de trai, inflație, taxe majorate și nesiguranță economică. Românii au aflat astăzi, chiar din gura lui Ilie Bolojan, care este adevărata prioritate a guvernului care, deşi a fost demis, stă ilegal la Palatul Victoria: nu pensionarii, nu profesorii, nu agricultorii, nu persoanele cu dizabilităţi, nu tinerii care pleacă din țară, ci salariile demnitarilor și "ierarhia" privilegiilor din sistem. În timp ce românilor li se vorbește despre deficit, sacrificii și responsabilitate fiscală, gaşca lui Ilie Bolojan negociază pe ascuns cu Bruxelles-ul cum să își mărească propriile salarii. Aceasta este adevărata față a sistemului politic care a acaparat România de 36 de de ani şi a adus-o în pragul colapsului bugetar: austeritate pentru popor și privilegii pentru casta politică. De la 1 iulie 2026, adică peste o lună, România intră în incapacitate de plată, iar Bolojan nu face nicio economie pentru el şi camarila lui. S.O.S. România consideră revoltătoare justificarea lui Ilie Bolojan potrivit căreia majorările pentru demnitari sunt "inevitabile", în timp ce chiar el recunoaște că România nu mai poate depăși anumite limite bugetare și că există constrângeri severe pentru cheltuieli salariale. Cu alte cuvinte, pentru cetățeanul de rând nu există bani, dar pentru politicieni se găsesc întotdeauna "soluții", "negocieri" și "eșalonări". Ilie Bolojan încearcă să cosmetizeze scandalul spunând că salariile demnitarilor vor crește mai târziu. Problema nu este când își măresc salariile, ci faptul că aceasta a devenit o preocupare prioritară într-o țară sufocată de datorii, sărăcie și exod al populației, în special al tinerilor. Românii nu mai suportă lecțiile de austeritate venite de la politicieni care își negociază privilegiile la Bruxelles. S.O.S. România atrage atenția și asupra unei probleme grave de suveranitate: deciziile privind salarizarea din România sunt prezentate ca fiind condiționate de acordul Comisiei Europene și de deblocarea unor tranșe financiare. Am ajuns în situația umilitoare în care Guvernul României negociază cu Comisia Europeană până și salariile demnitarilor români. România nu mai este condusă în interes național, ci în logica impusă de birocrația europeană și de grupurile politice care execută fără să clipească ordine externe. Ca europarlamentar, precizez că niciodată Comisia Europeană nu impune vreunui guvern să mărească sau să diminueze salariile. Comisia Europeană poate să-şi exprime un punct de vedere, dar niciodată nu poate interveni în politica internă. Invocarea Comisiei Europene în această dezbatere reprezintă o încercare de a transfera responsabilitatea politică pentru măsuri profund nepopulare luate împotriva românilor de la guvernul anti-românesc Ilie Bolojan la instituţiile europene. S.O.S. România solicită oprirea oricărei majorări salariale pentru demnitari până la eliminarea inechităților reale din societate și cere reducerea drastică a cheltuielilor politice: salariu minim pe economie penrtu demnitari, eliminarea privilegiilor speciale, reducerea aparatului birocratic și transparentizarea completă a cheltuirii banului public. În timp ce românii strâng cureaua, guvernanții își pregătesc majorările pe sub masă. Aceasta nu este guvernare, ci sfidare naţională şi batjocură la adresa poporului român. Ajunge cu privilegiile pentru casta politică! România trebuie guvernată pentru cetățeni, nu pentru interesele celor aflați la putere! Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă Președintele Partidului S.O.S. ROMÂNIA”
• 2026-05-27 “Deputat Simona-Elena Macovei - Sesizare de neconstituţionalitate la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2026 — Deputat Simona-Elena Macovei – Sesizare de neconstituţionalitate la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2026 Sesizare de neconstituţionalitate la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2025 privind măsurile de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului privind Instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE), precum şi modificarea şi completarea unor acte normative incidente Simona Macovei Ilie, liderul Grupului parlamentar S.O.S. România din Camera Deputaţilor, anunţă că a fost transmisă Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Sesizarea priveşte Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026, înregistrată în procedura parlamentară sub numărul PL-x nr.283/2026, act normativ adoptat în procedură de urgenţă şi aflat în prezent în etapa controlului de constituţionalitate anterior promulgării. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului privind Instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE), precum şi modificarea şi completarea unor acte normative incidente. Sesizarea de neconstituţionalitate vizează atât legea de aprobare în ansamblul său, cât şi, în subsidiar, dispoziţiile care depăşesc cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE şi care privesc domenii precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, regimul juridic al funcţiei publice, Codul administrativ, precum şi materia achiziţiilor publice şi a contractelor aflate în derulare. În motivarea sesizării se susţine, în esenţă, că actul normativ supus controlului de constituţionalitate încalcă prevederile constituţionale referitoare la statul de drept, calitatea legii, separaţia puterilor în stat, rolul Parlamentului, condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, regimul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi regulile privind bugetul public naţional şi raportul dintre dreptul intern şi dreptul Uniunii Europene. De asemenea, se arată că mecanismul normativ instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 depăşeşte cadrul de implementare a instrumentului european SAFE, prin includerea unor dispoziţii eterogene, fără legătură directă şi necesară cu obiectul reglementării europene invocate. Curtea Constituţională este solicitată să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii de aprobare anterior promulgării acesteia.”
• 2026-05-27 “Deputatul Tudor Ionescu a participat la o întrevedere cu o delegație a Comisiei Mixte pentru Uniunea Europeană din Parlamentul Spaniei — Luni 25 Mai am participat la o întrevedere cu o delegație a Comisiei Mixte pentru Uniunea Europeană din Parlamentul Spaniei Am expus viziunea Partidului S.O.S. România asupra Uniunii Europene și am discutat despre relațiile bilaterale româno-spaniole iar delegația parlamentară spaniolă a fost formată din: 1. Domnul Deputat Alberto Fabra Part, președintele Comisiei Mixte pentru UE din Parlamentul spaniol (Partidul Popular). 2. Domnul Deputat José María Sánchez García, coordonator al Grupului VOX în Comisie (VOX). 3. Domnul Senator Rafael Damián Lemus Rubiales, membru al Comisiei (PSOE). 4. Doamna Deputat Milagros Marcos Ortega, coordonator al Grupului PP în Comisie (Partidul Popular)”
• 2026-05-27 “Deputat Sorin Oltenașu: Intervenție privind PLX nr. 376/2026 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică — Stimați colegi, nu putem compara etapele anterioare cu situația dezastroasă de astăzi, dovedind prin opoziție că acest guvern face bani doar din măriri de taxe și din vânzarea bunurilor țării, nu din măsuri economice. Este vorba nu de o vânzare propriu-zisă, ci de o stopare temporară până când România se va redresa. Una este să vinzi un bun când ești aproape falit, adică pe nimic, și alta este în condiții de normalitate, când statul are pârghiile necesare să obțină profitul maxim. Vă dau un exemplu. CEC-ul, înființat în 1864 de Alexandru Ioan Cuza, este emblematic pentru identitatea economico-financiară a românilor. Dacă întrebați un român dacă a intrat în vreo bancă, vă va spune instantaneu că a intrat în CEC. Mulți români doar de CEC știu. Este păcat să vindem aceste bunuri pe nimic. Cum a spus și colegul de la AUR, procedura de listare dorită de guvern este una care presupune o procedură care va fi dezastroasă pentru România, dar avantajoasă pentru clienții speculativi care așteaptă să pună mâna pe nimic, pe aceste bunuri. Nu că ar mai fi rămas prea multe de vânzare, nu că ar mai fi rămas prea mult din averea țării, dar măcar ceea ce a rămas să fie valorificat pentru acest popor, nu pentru străini. Vedem că membrii guvernului susțin clienții și prietenii lor din străinătate. Nu se consultă cu poporul român. Vă mulțumesc.”
• 2026-05-27 “Deputat Sorin Oltenașu: România între jocuri de culise și nevoile reale ale cetățenilor — Adresată de către: Oltenașu Sorin-George – Deputat S.O.S. ROMÂNIA Circumscripția electorală: nr. 23 Ialomița Titlul declarației politice: România între jocuri de culise și nevoile reale ale cetățenilor Stimați colegi, După demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, moțiune susținută inclusiv ca urmare a nemulțumirii profunde exprimate de români față de politicile de austeritate și lipsa de rezultate concrete pentru populație, asistăm, din păcate, la un nou episod al unui spectacol politic rușinos. În loc ca interesul național să primeze, iar clasa politică să ofere rapid stabilitate și soluții reale pentru țară, vedem negocieri interminabile, înțelegeri de culise, calcule electorale și o luptă continuă pentru funcții și influență. România traversează o perioadă dificilă, însă preocuparea principală a celor care au condus țara în ultimii ani pare să fie împărțirea ministerelor și conservarea puterii politice. Între timp, românii sunt cei care plătesc prețul acestei instabilități. Familiile sunt afectate de scumpiri continue, mediul de afaceri este lipsit de predictibilitate economică, agricultorii și producătorii români se confruntă cu incertitudine, iar tinerii își pierd tot mai mult încrederea într-un stat care nu reușește să le ofere siguranță, respect și perspective pentru viitor. Mai grav este faptul că exact aceiași oameni politici care au contribuit la actuala criză încearcă acum să se prezinte drept soluția salvatoare pentru România. Este inadmisibil ca interesele de partid să fie puse înaintea interesului național într-un moment în care țara are nevoie de echilibru, responsabilitate și decizii ferme. Partidul S.O.S. România consideră că această perioadă trebuie să reprezinte un semnal clar că românii nu mai acceptă politica făcută în spatele ușilor închise, departe de nevoile și problemele reale ale cetățenilor. Votul exprimat împotriva fostului Guvern a fost, înainte de toate, vocea oamenilor care s-au săturat de aroganță, nepăsare și măsuri care au dus la scăderea nivelului de trai. România are nevoie urgentă de transparență, de responsabilitate și de un guvern legitim, capabil să administreze eficient țara și să pună pe primul loc interesul cetățeanului român. Nu mai este timp pentru jocuri politice sterile și compromisuri făcute doar pentru menținerea privilegiilor. Noi, cei din S.O.S. România, cerem încetarea acestui joc politic toxic și asumarea responsabilității pentru blocajul administrativ și instituțional în care a fost împinsă România. Românii merită adevăr, respect, competență și politici construite pentru binele național, nu pentru interese de grup. Partidul S.O.S. România rămâne consecvent în susținerea unui program pentru țară, un program pentru români, bazat pe suveranitate, demnitate și protejarea intereselor cetățenilor români. Vă mulțumesc! Cu deosebit respect, Deputat S.O.S. România, Oltenașu Sorin-George.”
• 2026-05-27 “Deputat Nini Pascalini: Plata unei rate nu trebuie să devină o capcană juridică. Cine cere bani trebuie să explice clar datoria — Astăzi am iniţiat o propunere legislativă pentru completarea Codului civil şi a Codului de procedură civilă, prin care debitorii persoane fizice să fie protejaţi în faţa unor practici netransparente apărute în cazul cesiunilor de creanţă şi al executărilor silite pornite de societăţi care cumpără sau administrează creanţe. În ultimii ani, tot mai mulţi români s-au trezit în situaţia de a nu mai şti exact cui datorează bani, ce sumă mai au de plată, cât reprezintă debit principal, cât reprezintă dobânzi, penalităţi, comisioane sau cheltuieli şi cum au fost scăzute plăţile deja efectuate. Creanţele sunt cesionate succesiv, apar denumiri diferite, societăţi de recuperare, reprezentanţi, platforme de plată, conturi schimbate, iar debitorul de bună-credinţă rămâne prins într-un mecanism opac, în care cere explicaţii, dar primeşte târziu sau deloc un răspuns clar iar asta duce de cele mai multe ori la penalizări, dobânzi şi în detrimentul debitorului. Prin proiectul de lege propus, cesionarul sau reprezentantul acestuia va fi obligat să comunice debitorului o situaţie detaliată, defalcată şi verificabilă a debitului. Aceasta trebuie să arate clar valoarea creanţei iniţiale, valoarea la data fiecărei cesiuni, principalul rămas de plată, dobânzile, penalităţile, comisioanele, cheltuielile, plăţile efectuate, sumele încasate prin executare silită, modul în care fiecare plată a fost imputată şi soldul real rămas de plată. Nu este normal ca unui om să i se spună doar o sumă finală şi să fie obligat să o accepte fără explicaţii. Dacă un creditor sau un cesionar cere bani, trebuie să explice exact de unde vine suma, cum a fost calculată şi ce s-a scăzut deja. O datorie trebuie plătită, dar trebuie să fie clară, verificabilă şi corect comunicată. Un alt punct esenţial al iniţiativei este legat de plăţile parţiale. În prezent, o plată făcută de un debitor pentru a arăta bună-credinţă sau pentru a respecta o eşalonare poate ajunge să fie folosită împotriva lui ca recunoaştere a întregului debit, inclusiv a dobânzilor, penalităţilor şi costurilor pe care nu le-a putut verifica. Proiectul stabileşte că, în cazul creanţelor cesionate, plata parţială nu va mai putea fi interpretată automat ca recunoaştere neechivocă a întregii datorii, decât dacă debitorul recunoaşte expres, prin înscris separat, cuantumul total şi structura debitului. Totodată, dacă debitorul solicită în scris situaţia detaliată a debitului, cesionarul va avea obligaţia să răspundă în termen de 15 zile lucrătoare. Până la comunicarea completă a situaţiei debitului, nu vor mai putea fi pretinse dobânzi penalizatoare, penalităţi sau alte accesorii pentru perioada în care creditorul nu a oferit explicaţiile cerute. Nu este acceptabil ca un debitor să ceară lămuriri, creditorul să întârzie sau să nu răspundă poate luni întregi, iar între timp să curgă penalităţi împotriva celui care tocmai încerca să afle cât are de plată. Proiectul prevede şi reguli mai clare în faza executării silite. În cazul creanţelor cesionate, instanţa nu ar trebui să încuviinţeze executarea silită doar pe baza unei sume globale indicate de cesionar. Cererea de executare trebuie să fie însoţită de situaţia detaliată, defalcată şi verificabilă a debitului şi de dovada că aceasta a fost comunicată debitorului. Fără aceste documente, creanţa nu ar trebui considerată lichidă sub aspectul cuantumului. Această iniţiativă nu apără debitorii de rea-credinţă şi nu anulează obligaţia de plată. Ea protejează oamenii care vor să plătească, dar vor să ştie exact ce plătesc. Protejează debitorii care cer un grafic, cer o situaţie clară, cer să li se spună cât este principal, cât sunt dobânzi, cât sunt penalităţi şi ce s-a scăzut din plăţile deja făcute. Legea trebuie să stabilească o regulă simplă: plata unei datorii nu poate fi cerută pe întuneric. Cine cere bani trebuie să explice datoria. Cine cumpără o creanţă trebuie să spună clar ce a cumpărat, cât pretinde, ce s-a plătit şi ce mai rămâne de plată. Propunerea legislativă pe care am iniţiat-o vine să aducă echilibru într-un domeniu în care, de prea multe ori, cetăţeanul simplu este dezavantajat de lipsa de informaţii, de limbajul tehnic, de cesiuni succesive şi de executări silite pornite pe sume greu de verificat. Iar miile de dosare de executări silite confirmă asta. Într-un stat de drept, executarea silită trebuie să fie un instrument legal de recuperare a creanţelor, nu o procedură opacă prin care omul află ultimul cât datorează, cui datorează şi de ce.”
• 2026-05-27 “Deputat Mihai Țiu: Incompetenţă, trădare şi subminarea economiei naţionale — România asistă astăzi, în linişte, la distrugerea propriei economii naţionale. Şi nu vorbim despre simple greşeli. Vorbim despre incompetenţă, despre subminarea interesului naţional şi despre decizii care împing agricultura şi industria românească spre faliment. În timp ce alte state europene îşi protejează producţia internă şi îşi susţin industria strategică, România îşi închide combinatele chimice şi continuă să exporte gazul românesc brut, fără să îl transforme aici, în produse cu valoare adăugată pentru economia naţională. Rezultatul? Îngrăşămintele s-au scumpit enorm. Combustibilul s-a scumpit. Costurile pentru agricultori au explodat. Fermierii români, mici şi mari, sunt astăzi sufocaţi de cheltuieli şi împinşi direct spre faliment. Aceasta este din păcate realitatea! Vorbim despre o lovitură directă dată economiei naţionale. Cum este posibil ca o ţară care are resurse de gaze naturale să îşi lase agricultura dependentă de importuri şi de preţuri externe? Cum este posibil ca fermierul român să cumpere îngrăşăminte la preţuri uriaşe, în timp ce gazul românesc pleacă peste graniţă? Prin lipsa măsurilor de susţinere pentru redeschiderea combinatelor chimice, statul român condamnă agricultura românească la sărăcie şi dependenţă. Pentru că din păcate, există prea multă corupţie şi prea puţin patriotism în actuala clasă politică. Prea mulţi oameni politici servesc interese de partid sau interese externe, în loc să apere interesul naţional. România nu poate avea o agricultură puternică fără industrie chimică. Nu poate avea fermieri competitivi fără îngrăşăminte produse în România. Nu poate avea securitate alimentară în timp ce îşi distruge singură capacităţile industriale. Astăzi, în calitate de deputat ales de români să îi reprezint în Parlament cer public măsuri urgente pentru susţinerea redeschiderii combinatelor chimice din România şi folosirea gazului românesc pentru relansarea economiei româneşti, nu pentru îmbogăţirea altor state. Dacă vom continua pe acest drum, nu vom pierde doar industrie. Vom pierde fermieri, locuri de muncă şi independenţa economică a României. Iar un stat care îşi abandonează producţia internă ajunge, mai devreme sau mai târziu, dependent şi vulnerabil. Aleg să lupt pentru o Românie care produce, care munceşte şi care apără interesele propriilor cetăţeni. Pentru că fără industrie, fără agricultură şi fără demnitate economică, distrugem independenţa acestei ţări. Un popor unit nu poate fi învins!”
• 2026-05-27 “27 Mai, Ziua Primei Mari Uniri. "Trupul lui Mihai Viteazu își cheamă Capul" — Există momente în istoria unui neam când trecutul încetează să mai fie trecut și se ridică înaintea noastră ca o poruncă. Un astfel de nume este Mihai Viteazul – primul mare Întregitor al românilor, omul care a pus pe masa istoriei primul Proiect de Țară al românilor: Unirea tuturor provinciilor locuite de același neam, sub aceeași credință și aceeași sabie. "De la 1600, scria Nicolae Iorga, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie." Chiar dacă acea unire a durat doar câteva luni, ea a durat suficient cât să intre în veșnicie. Mihai nu a unit doar teritorii. Mihai a semănat în sufletul românilor "pohta ce-a pohtit-o" el pentru noi, cei de astăzi și de mâine: dorul de întregire. Când nunțiul papal Germanico Malaspina l-a atenționat, la Șelimbăr, în 1599, că nu are nicio șansă și că Andrei Bathory are alături de el toată Europa, Mihai Viteazul a dat răspunsul care avea să devină testament istoric pentru români: "Cu noi e dreptul și dreptatea, cu noi e cauza cea bună, cu noi e Dumnezeu". Această replică subliniază legitimitatea cauzei sale și credința sa neclintită în izbândă, fiind consemnată în izvoarele vremii legate de tratativele purtate prin intermediul nunțiului papal, Germanico Malaspina. "Pohta ce-am pohtit: Ardealul, Țara Românească și Moldova să fie una" nu era ambiția unui cuceritor. Era revelația unei unități de neam pe care istoria o sfărâmase vremelnic, dar pe care Dumnezeu o lăsase vie în sângele românilor. La 27 mai 1600, în hrisovul emis la Iași, Voievodul se intitula: "Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei." Era prima formulare politică deplină a unității românești. Prima proclamare a unei singure stăpâniri peste cele trei țări române. Prima îndrăzneală istorică de a transforma conștiința unui neam într-un stat. Astăzi însă, după 426 de ani, noi înșine trăim drama sfâșierii lui Mihai. Suntem la fel de dezbinați ca și trupul lui martirizat: capul la Mănăstirea Dealu, trupul la Mănăstirea Plăviceni. O națiune ruptă de rădăcinile ei, un popor despărțit de propria sa memorie, o Românie în care românii au fost învățați să se privească unii pe alții ca străini. Credem că această rană nu este doar istorică, ci și spirituală. De aceea, Partidul S.O.S. România a ales Mănăstirea Plăviceni ca spațiu simbolic al Întregirii Neamului Românesc. Pentru că acolo se află trupul fără cap al Voievodului care a visat România înainte ca România să existe. Trupul Domnitorului își cheamă Capul. Și odată cu el își cheamă toate mădularele neamului: pe toți cei care se mai simt români, pe toți cei care cred în reîntregire, în demnitate, în memorie și în destinul acestui popor. Chemarea lui Mihai Viteazul nu este una a trecutului. Este o chemare a viitorului. Noi credem că până nu se va întregi trupul Întregitorului, nici noi nu vom fi pe deplin întregi ca nație. Pentru că popoarele nu trăiesc numai prin economie și administrație, ci și prin simbolurile lor vii, prin eroii lor și prin legătura sacră dintre trecut, prezent și viitor. Și până nu vom înțelege că unitatea unui neam începe prin recuperarea memoriei sale sacre, nu vom putea fi cu adevărat întregi. Astăzi, când românii sunt dezbinați, înstrăinați și împinși unii împotriva altora, avem nevoie mai mult ca oricând de întoarcerea la marile simboluri fondatoare ale unității noastre. Mihai Viteazul nu aparține muzeelor. El aparține luptei noastre pentru unitate, suveranitate și continuitate istorică. Astăzi, când românii sunt din nou împărțiți, dezrădăcinați și dezbinați, chemarea lui Mihai răsună mai actual ca oricând. Să ne întregim memoria. Să ne întregim țara. Să ne întregim neamul. Așa să ne ajute Dumnezeu! Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă Președinte Partidul S.O.S. România Senator Dumitru Manea (Miron Manega) Vicepreședinte Partidul S.O.S. România”
• 2026-05-27 “Deputat Vasile Nagy: Reducerea taxării veniturilor — Miercuri, 27 mai, în declaraţia sa politică, deputatul Nagy Vasile s-a referit la un aspect important al zilelor noastre şi anume la: Reducerea taxării veniturilor. Orice societate modernă trebuie să îşi pună o întrebare esenţială, cât de mult poate fi taxată munca fără ca statul să afecteze însăşi energia economică pe care încearcă să o susţină? Timp de decenii, multe sisteme fiscale au funcţionat pe baza unei paradigme care a considerat venitul cetăţeanului drept principala sursă de echilibrare bugetară. În această logică, omul activ economic, angajatul, antreprenorul, profesionistul, inovatorul, a fost transformat într-un contribuitor permanent supus unei presiuni fiscale ridicate. Însă o economie performantă nu poate fi construită prin descurajarea muncii şi nici prin diminuarea constantă a recompensei pentru efort, competenţă şi productivitate. Reducerea taxării veniturilor înseamnă, înainte de toate, recunoaşterea valorii muncii şi a dreptului legitim al fiecărui individ de a beneficia într-o măsură corectă de rezultatul propriului efort. Este o formă de respect economic şi social faţă de cetăţeanul care produce valoare şi contribuie la dezvoltarea societăţii. Această abordare are o profundă dimensiune de legitimitate. Statul devine credibil atunci când cetăţenii percep că sistemul fiscal este echilibrat, proporţional şi just. Încrederea socială nu poate exista într-un climat în care oamenii simt că muncesc tot mai mult pentru a păstra tot mai puţin din ceea ce câştigă. Deputatul Nagy Vasile a precizat că: Reducerea fiscalităţii asupra veniturilor creează, în mod natural, un stimulent pentru muncă legală, pentru performanţă şi pentru investiţia în dezvoltare profesională. Creşte atractivitatea ocupării, se diminuează economia subterană şi se consolidează conformarea voluntară. Oamenii acceptă mai uşor obligaţiile fiscale atunci când percep că povara este rezonabilă şi distribuită echitabil. Din perspectivă economică, efectele unei asemenea reforme sunt majore. Creşterea veniturilor disponibile stimulează consumul intern, susţine investiţiile private şi oferă familiilor posibilitatea de a economisi şi de a construi stabilitate financiară. În acelaşi timp, companiile beneficiază de o piaţă a muncii mai dinamică şi mai competitivă. Dar poate cel mai important efect este cel social. Reducerea taxării veniturilor contribuie direct la consolidarea egalităţii de şanse. Într-o societate în care costul fiscal al muncii este excesiv, mobilitatea socială devine limitată. Tinerii aflaţi la început de drum, familiile tinere, profesioniştii din domenii esenţiale şi antreprenorii aflaţi în faza de dezvoltare întâmpină dificultăţi reale în acumularea capitalului necesar pentru progres personal şi profesional. În schimb, o fiscalitate echilibrată permite cetăţeanului să investească în educaţie, sănătate şi dezvoltare personală. Oamenii devin mai independenţi economic, iar independenţa economică reprezintă una dintre cele mai importante forme de libertate într-o democraţie modernă. Reducerea taxării veniturilor reprezintă şi un instrument strategic pentru păstrarea resursei umane într-o economie naţională. În contextul mobilităţii globale, statele care penalizează excesiv munca riscă să piardă exact categoriile profesionale cele mai productive şi mai inovatoare. Competiţia dintre state nu se mai poartă doar pentru investiţii, ci şi pentru oameni, pentru inteligenţă, competenţă şi creativitate. Din acest motiv, fiscalitatea trebuie privită nu doar prin prisma colectării imediate, ci şi prin prisma efectelor pe termen lung asupra dezvoltării economice şi asupra coeziunii sociale. Desigur, reducerea taxării veniturilor presupune responsabilitate administrativă şi eficienţă instituţională. Un stat modern nu trebuie să compenseze prin taxe ridicate lipsa de eficienţă a aparatului public. Dimpotrivă, adevărata reformă presupune digitalizare, reducerea risipei, combaterea evaziunii şi utilizarea inteligentă a resurselor publice. În concluzie, deputatul Nagy Vasile a specificat că: În anul 2026, economiile performante ale lumii transmit un mesaj clar: prosperitatea nu poate fi construită prin supraîmpovărarea celor care muncesc, ci prin stimularea capacităţii lor de a produce, de a investi şi de a inova. Reducerea taxării veniturilor nu este doar o măsură economică. Este o viziune despre demnitate, despre dreptate şi despre încrederea într-o societate care înţelege că dezvoltarea reală începe atunci când cetăţeanul păstrează suficient din rezultatul muncii sale pentru a-şi construi viitorul. O naţiune devine puternică atunci când oamenii săi au libertatea economică de a spera, de a construi şi de a progresa prin propriile forţe.”
• 2026-05-26 “Deputat Laura Toader: Transparenţa cheltuirii banului public — România traversează o perioadă în care fiecare leu cheltuit din bani publici trebuie justificat în faţa oamenilor care muncesc şi plătesc taxe. În schimb, asistăm la o guvernare opacă, dominată de risipă, contracte atribuite preferenţial şi o lipsă revoltătoare de transparenţă. În timp ce românii suportă scumpiri, taxe mai mari şi un nivel de trai tot mai dificil, actuala putere continuă să trateze bugetul statului ca pe un portofel de partid. Sute de milioane de lei sunt direcţionate netransparent către clientele politice, către firme abonate la contracte publice şi către proiecte fără impact real pentru cetăţeni. Cerem publicarea tuturor contractelor finanţate din bani publici, în timp real, într-o platformă accesibilă tuturor românilor. Cerem transparenţă totală privind achiziţiile directe, subvenţiile, cheltuielile ministerelor şi fondurile alocate autorităţilor locale. Banul public nu este proprietatea Guvernului. Banul public aparţine românilor. Este inacceptabil ca, în 2026, cetăţenii să afle din presă despre contracte umflate, licitaţii suspecte şi cheltuieli extravagante ale instituţiilor statului. Această cultură a secretomaniei şi a protejării intereselor de partid trebuie să înceteze. Opoziţia va continua să denunţe fiecare abuz, fiecare tentativă de ascundere a cheltuirii banului public şi fiecare reţea de interese construită pe banii contribuabililor. România are nevoie de un stat transparent, responsabil şi controlat de cetăţeni, nu de grupuri politice care confundă administraţia publică cu propria afacere. Nu putem vorbi despre respect faţă de cetăţeni, în timp ce administraţia publică funcţionează pe principiul "nu vă priveşte". Ba da, ne priveşte! Fiecare leu cheltuit din bani publici îi priveşte pe români. Fiecare contract ascuns reprezintă o insultă la adresa contribuabililor cinstiţi. De aceea, cerem publicarea completă şi obligatorie a tuturor cheltuielilor publice, acces liber la toate contractele finanţate din bani publici şi sancţiuni severe pentru instituţiile care refuză transparenţa. România nu mai poate fi condusă prin opacitate şi complicităţi politice. d Statul trebuie să fie în slujba cetăţeanului, nu în slujba clientelei de partid. Iar noi, ca opoziţie, avem obligaţia să spunem lucrurilor pe nume: lipsa de transparenţă este terenul fertil al corupţiei. Vom depune iniţiative legislative pentru transparenţă obligatorie şi sancţiuni dure pentru instituţiile care ascund informaţii de interes public. Cine gestionează bani publici trebuie să răspundă public pentru fiecare leu cheltuit. Românii merită adevăr, respect şi responsabilitate. Nu vom tăcea. Nu vom accepta risipa şi furtul mascat din banul public.”
• 2026-05-25 “Deputat Verginia Vedinaș: Punerea în aplicare a recomandărilor europene privind statul de drept - România rămâne în urma standardelor europene — Deputat Verginia Vedinaș: Punerea în aplicare a recomandărilor europene privind statul de drept – România rămâne în urma standardelor europene România continuă să vorbească despre angajamente europene, despre reforme şi despre consolidarea statului de drept, însă realitatea administrativă şi politică arată că implementarea recomandărilor formulate de instituţiile europene avansează lent, fragmentat şi, de multe ori, doar la nivel declarativ. În ultimii ani, Comisia Europeană a atras constant atenţia asupra unor probleme structurale care afectează funcţionarea statului de drept în România: lipsa de predictibilitate legislativă, politizarea administraţiei, slăbirea încrederii în justiţie, întârzierile în reforma pensiilor speciale şi vulnerabilităţile privind combaterea corupţiei. În timp ce alte state membre au tratat recomandările europene ca pe o oportunitate de modernizare instituţională şi de consolidare democratică, în România asistăm la o practică periculoasă: reforme amânate, legi adoptate sub presiune externă şi măsuri cosmetizate pentru a satisface formal cerinţele Bruxelles-ului. State precum Estonia, Finlanda sau Ţările de Jos au construit instituţii puternice prin transparenţă, profesionalism şi respect faţă de lege. În schimb, România încă se confruntă cu blocaje administrative, influenţă politică excesivă şi o lipsă de asumare în faţa cetăţenilor. Nu putem pretinde că suntem pe deplin integraţi în nucleul democratic european atâta timp cât tratăm recomandările privind statul de drept ca pe simple exerciţii birocratice. Respectarea standardelor europene nu trebuie făcută doar pentru rapoarte favorabile sau pentru accesarea fondurilor europene, ci pentru protejarea drepturilor cetăţenilor români şi pentru credibilitatea statului român. Este momentul ca România să treacă de la promisiuni la rezultate concrete. Statul de drept nu este negociabil şi nu poate funcţiona selectiv. Cetăţenii români merită instituţii independente, administraţie eficientă şi o clasă politică responsabilă, la nivelul standardelor europene pe care le invocă atât de des în discursuri.”
• 2026-05-25 “Deputat Ioan Lăzăroi: Siguranţa comunităţilor rurale - România abandonată între promisiuni şi realitate — Deputat Ioan Lăzăroi: Siguranţa comunităţilor rurale – România abandonată între promisiuni şi realitate Opoziţia parlamentară atrage atenţia asupra degradării accelerate a siguranţei în comunităţile rurale din România, în condiţiile în care statul român continuă să trateze satul românesc ca pe o periferie administrativă şi electorală. În tot mai multe comune şi sate, cetăţenii se confruntă cu furturi, violenţă domestică, trafic ilegal de lemn, distrugerea proprietăţilor, consum şi trafic de droguri, dar şi cu lipsa intervenţiei rapide din partea autorităţilor. Posturile de poliţie sunt subdimensionate, multe funcţionează cu personal insuficient, iar timpul de reacţie în situaţii de urgenţă rămâne inacceptabil. În timp ce Guvernul vorbeşte despre România modernă, realitatea din mediul rural este una a nesiguranţei şi abandonului instituţional. În numeroase localităţi, oamenii ajung să se organizeze singuri pentru a-şi proteja gospodăriile, pentru că statul nu mai oferă garanţia minimă a ordinii publice. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România rămâne mult în urmă la capitolul siguranţă rurală şi infrastructură de intervenţie. În state precum Franţa, Austria, Polonia sau Finlanda, securitatea comunităţilor rurale este tratată ca o prioritate strategică: există patrule permanente, sisteme moderne de supraveghere, centre locale de intervenţie şi programe reale de prevenţie. În România, însă, autorităţile au preferat să reducă investiţiile în siguranţa locală şi să politizeze instituţiile care ar trebui să protejeze cetăţeanul. Rezultatul este o ruptură tot mai mare între stat şi comunităţile rurale. Opoziţia parlamentară solicită de urgenţă: – suplimentarea efectivelor de poliţie rurală; – reînfiinţarea şi modernizarea posturilor de poliţie comunale; – programe naţionale de iluminat public şi supraveghere video în sate; – combaterea reţelelor de criminalitate organizată care acţionează în mediul rural; – finanţare europeană direcţionată către siguranţa comunităţilor locale. Satul românesc nu poate fi condamnat la frică, izolare şi nepăsare administrativă. Siguranţa cetăţeanului nu este un privilegiu urban, ci un drept fundamental pentru fiecare român, indiferent unde locuieşte.”